Serbia primește răgaz de la SUA: licența NIS, prelungită până pe 17 aprilie

20 Mart. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Mart. 2026, 14:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Serbia a obținut un nou răgaz din partea Statelor Unite, după ce Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei americane a decis să prelungească până la 17 aprilie 2026 licența de operare a companiei petroliere NIS, aflată sub sancțiuni din cauza legăturilor cu Rusia.

Decizia Washingtonului vine într-un moment delicat pentru piața energetică, marcat de scumpirea accelerată a petrolului la nivel global și de tensiunile din Orientul Mijlociu. Autoritățile sârbe spun că această prelungire este esențială pentru menținerea stabilității pe piața internă.

Ministra Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a încercat să liniștească populația, subliniind că nu există riscuri de criză a carburanților.

„Rafinăria din Pančevo continuă să funcționeze, iar aprovizionarea va rămâne stabilă. Cetățenii nu trebuie să se îngrijoreze și nu este nevoie să-și facă stocuri. Avem suficiente produse petroliere și nu au existat penurii pe piață, în ciuda faptului că activitatea NIS a fost îngreunată mai bine de un an, iar aproape 100 de zile nu a ajuns deloc țiței în Serbia. Situația este acum și mai complicată din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, motiv pentru care luăm măsuri suplimentare pentru a menține aprovizionarea stabilă”, a declarat ministra.

Licența anterioară expira pe 20 martie, iar fără această decizie a SUA, activitatea companiei ar fi fost pusă în pericol. NIS a solicitat prelungirea pentru a putea continua operațiunile în timp ce sunt purtate negocieri privind schimbarea acționariatului.

În prezent, compania este controlată în principal de Gazprom Neft, dar se conturează o tranzacție majoră: grupul maghiar MOL ar urma să preia peste 56% din acțiuni, cu posibilitatea implicării ulterioare a companiei ADNOC din Abu Dhabi. Statul sârb ar putea, la rândul său, să-și majoreze participația.

În paralel, Belgradul încearcă să reducă impactul crizei energetice prin măsuri interne: accizele la carburanți au fost reduse cu 20%, iar 40 000 de tone de motorină au fost eliberate din rezervele de stat.

Pe termen mediu și lung, Serbia își accelerează planurile de diversificare a surselor de energie. Sunt planificate interconectări de gaze cu România și Macedonia de Nord, care ar putea asigura peste 4 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar țara și-a rezervat deja capacități în terminalul LNG din Grecia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

31 Mart. 2026, 17:50
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 17:50 // Actual //  Ursu Victor

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.