Serbia va construi o conductă de gaz până la granița cu România

Ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a declarat luni că Serbia va pregăti designul şi documentaţia tehnică pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 12,8 kilometri care va face legătura între Mokrin şi graniţa cu România, ceea ce va permite Serbiei să se conecteze cu sistemul Transgaz şi BRUA, informează Tanjug.

Zorana Mihajlovic s-a întâlnit luni la Bucureşti cu omologul român, Virgil Popescu, pentru a discuta implementarea unor proiect comune, progresele realizate în cooperarea în domeniul energiei regenerabile şi construcţia unui interconector de gaze, conform Agerpres.

„Serbia şi România au relaţii bune şi asta este o bază excelentă pentru a discuta despre proiecte comune viitoare. În acest an, Serbia a început construcţia gazoductului Nis-Dimitrovgrad, ceea ce ne va permite să primim gaze de la terminalul GNL în Grecia precum şi din Azerbaidjan, însă planul nostru este să ne interconectăm cu statele vecine prin conducte de gaze, aceasta fiind singura modalitate pentru a ajunge la securitate în acest domeniu”, a spus Zorana Mihajlovic.

Un interconector de gaze între Serbia şi România este un proiect de interes comun, a mai spus Zorana Mihajlovic, adăugând că în opinia sa implementarea acestui proiect poate fi accelerată.

Proiectul care prevede interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia constă în construirea unei conducte de interconectare pe direcţia Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 97 kilometri, din care 85 km pe teritoriul României şi 12 km pe teritoriul Serbiei.

#conducta de gaz #serbia #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.