Serbia va construi o conductă de gaz până la granița cu România

Ministrul Energiei din Serbia, Zorana Mihajlovic, a declarat luni că Serbia va pregăti designul şi documentaţia tehnică pentru construcţia unei conducte de gaze cu o lungime de 12,8 kilometri care va face legătura între Mokrin şi graniţa cu România, ceea ce va permite Serbiei să se conecteze cu sistemul Transgaz şi BRUA, informează Tanjug.

Zorana Mihajlovic s-a întâlnit luni la Bucureşti cu omologul român, Virgil Popescu, pentru a discuta implementarea unor proiect comune, progresele realizate în cooperarea în domeniul energiei regenerabile şi construcţia unui interconector de gaze, conform Agerpres.

„Serbia şi România au relaţii bune şi asta este o bază excelentă pentru a discuta despre proiecte comune viitoare. În acest an, Serbia a început construcţia gazoductului Nis-Dimitrovgrad, ceea ce ne va permite să primim gaze de la terminalul GNL în Grecia precum şi din Azerbaidjan, însă planul nostru este să ne interconectăm cu statele vecine prin conducte de gaze, aceasta fiind singura modalitate pentru a ajunge la securitate în acest domeniu”, a spus Zorana Mihajlovic.

Un interconector de gaze între Serbia şi România este un proiect de interes comun, a mai spus Zorana Mihajlovic, adăugând că în opinia sa implementarea acestui proiect poate fi accelerată.

Proiectul care prevede interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia constă în construirea unei conducte de interconectare pe direcţia Arad – Mokrin în lungime de aproximativ 97 kilometri, din care 85 km pe teritoriul României şi 12 km pe teritoriul Serbiei.

#conducta de gaz #serbia #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.