Sfârșitul unei ere! Țările care vor interzice motoarele cu combustie internă

28 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Uniunea Europeană a anunțat luni că a aprobat încetarea vânzărilor de mașini noi cu motoare cu combustie începând cu anul 2035, potrivit AFP.

Cele 27 de țări ale UE se alătură oficial altor aproximativ 20 de națiuni sau blocuri regionale care au stabilit termene specifice pentru renunțarea la motoarele cu combustie internă, care emit gaze toxice și contribuie semnificativ la încălzirea globală.

2025 în Norvegia, o țară pionieră

Oslo își propune ca, începând din 2025, să vândă 100% mașini noi cu emisii zero – electrice și pe bază de hidrogen.

În mod paradoxal, Norvegia este cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest și cea mai electrificată piață auto din lume: aproape patru din cinci mașini noi vândute în 2022 (79%) erau electrice.
2030 în Regatul Unit, Singapore sau Israel
Atât Singapore, cât și Israelul vor interzice motoarele cu combustie în 2030.

Marea Britanie, unul dintre leagănurile industriei auto, intenționează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel începând din 2030, ca parte a unei „revoluții industriale verzi” pentru a crea locuri de muncă.

China înainte de termen, dar fără o dată

Industria chineză a luat un avans în ceea ce privește mașinile electrice în anii 2010, cu sute de producători care lucrează la noi modele și cu subvenții guvernamentale generoase.

Republica Populară controlează în prezent componentele și fabricarea unei mari majorități a bateriilor electrice.

Fiind cel mai mare poluator din lume și cea mai mare piață auto din lume, China își propune inițial ca, până în 2025, 20% din vehicule să funcționeze cu „energii noi” (electrice, hibride, pile de combustie). Acestea ar trebui să devină „mainstream” până în 2035, potrivit unui document publicat la sfârșitul anului 2020 de către guvern.

De asemenea, inițiativele locale s-au înmulțit: mai multe orașe au interzis de ani de zile vehiculele pe două roți pe benzină și au fost create numeroase subvenții și zone cu emisii reduse (LEZ).

2030 în Statele Unite… dar numai cu 50%…

Potrivit planului președintelui Joe Biden privind clima, jumătate din mașinile vândute în SUA vor trebui să fie „cu emisii zero” până în 2030. Subvențiile mari ar trebui să protejeze industria locală, în special prin repatrierea producției de baterii.

Totuși, Washingtonul include în acest obiectiv și hibrizii reîncărcabili, care au încă un motor cu combustie internă, dar care pot rula zeci de kilometri cu energie 100% electrică.
Aceasta este o sarcină dificilă pentru țara lui Tesla: vânzările de vehicule pur electrice au început să urce abia în 2021 și reprezentau 5,8% din piață în 2022.

California și statul New York au preluat conducerea, interzicând vânzarea de motoare cu combustie începând cu 2035 (cu o excepție pentru hibrizii plug-in). Mai la nord, Canada a stabilit același obiectiv. (foto: Chernetskaya, Dreamstime.com )

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Mart. 2026, 11:01
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Mart. 2026, 11:01 // Actual //  Ursu Victor

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după loviturile militare comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și atacurile de represalii ale Teheranului în regiunea Golfului, scrie REUTERS.

Potrivit analizei Reuters, amploarea impactului va depinde de durata conflictului, însă chiar și incertitudinea actuală este suficientă pentru a perturba fluxurile dintr-o regiune care asigură aproximativ 20% din oferta globală de petrol.

În lipsa unei detensionări rapide, prețurile petrolului ar putea crește abrupt la redeschiderea piețelor. Cotația de referință Brent urcase deja în ultimele săptămâni spre 70 de dolari/baril cel mai ridicat nivel din august 2025 pe fondul temerilor privind escaladarea militară în Orientul Mijlociu.

Statele Unite și Israelul au lovit sâmbătă ținte din Iran, inclusiv lideri de rang înalt. Președintele american Donald Trump a declarat că operațiunea urmărește eliminarea unei amenințări la adresa securității SUA.

Deocamdată, nu există confirmări privind avarii la infrastructura petrolieră și de gaze în urma atacurilor iraniene de represalii.

Explozii au fost raportate în Emiratele Arabe Unite și Kuweit doi exportatori majori de petrol. Qatar, al doilea exportator mondial de GNL, a anunțat că a interceptat rachete îndreptate spre teritoriul său.

Deflagrații au fost auzite și în Bahrain, precum și în apropierea insulei iraniene Kharg, terminal prin care tranzitează în mod normal circa 90% din exporturile de țiței ale Iranului. Datele de shipping indică însă că Teheranul transferase recent mare parte din petrol pe petroliere.

Un element crucial: nu au fost raportate până acum perturbări ale traficului prin Strâmtoarea Hormuz artera prin care trec aproape 20 milioane de barili pe zi de țiței și produse rafinate.

Chiar și fără daune fizice, riscul ca petrolierele să fie blocate în Golf sau vizate de atacuri determină deja producătorii și traderii să-și regândească rutele.

Reuters notează că unele mari companii petroliere și case de trading au suspendat temporar transporturile prin Strâmtoarea Hormuz.

Tarifele de transport maritim, aflate deja pe trend ascendent, sunt așteptate să crească și mai mult. Costurile pentru superpetrolierele VLCC pe ruta Orientul Mijlociu–China s-au triplat de la începutul anului, pe fondul riscurilor sporite și al numărului tot mai mic de nave dispuse să opereze în zonă.

Piața globală a petrolului este relativ bine aprovizionată, după creșterea producției în SUA, Brazilia și Canada.

Arabia Saudită a majorat recent livrările, exporturile urmând să depășească 7 milioane de barili pe zi în februarie — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023, potrivit Kpler.

În paralel, OPEC+ este așteptată să aprobe o creștere a producției.

Totuși, orice perturbare a rutelor din Orientul Mijlociu ar putea anula rapid acest tampon de ofertă.

Strâmtoarea Hormuz nu a fost niciodată blocată complet, dar Iranul are capacitatea de a perturba temporar traficul. Marina SUA ar interveni probabil rapid, însă chiar și incidente limitate  atacuri asupra navelor sau minări maritime ar putea avea efecte disproporționate asupra prețurilor.

Analiștii avertizează că amploarea conflictului și tonul Washingtonului sugerează pregătiri pentru o campanie militară prelungită.

Chiar și fără scenariul extrem, confruntarea este deja pe cale să perturbe aprovizionarea energetică globală într-un mod nemaivăzut de decenii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!