Sfârșitul unei ere! Țările care vor interzice motoarele cu combustie internă

Uniunea Europeană a anunțat luni că a aprobat încetarea vânzărilor de mașini noi cu motoare cu combustie începând cu anul 2035, potrivit AFP.

Cele 27 de țări ale UE se alătură oficial altor aproximativ 20 de națiuni sau blocuri regionale care au stabilit termene specifice pentru renunțarea la motoarele cu combustie internă, care emit gaze toxice și contribuie semnificativ la încălzirea globală.

2025 în Norvegia, o țară pionieră

Oslo își propune ca, începând din 2025, să vândă 100% mașini noi cu emisii zero – electrice și pe bază de hidrogen.

În mod paradoxal, Norvegia este cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest și cea mai electrificată piață auto din lume: aproape patru din cinci mașini noi vândute în 2022 (79%) erau electrice.
2030 în Regatul Unit, Singapore sau Israel
Atât Singapore, cât și Israelul vor interzice motoarele cu combustie în 2030.

Marea Britanie, unul dintre leagănurile industriei auto, intenționează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel începând din 2030, ca parte a unei „revoluții industriale verzi” pentru a crea locuri de muncă.

China înainte de termen, dar fără o dată

Industria chineză a luat un avans în ceea ce privește mașinile electrice în anii 2010, cu sute de producători care lucrează la noi modele și cu subvenții guvernamentale generoase.

Republica Populară controlează în prezent componentele și fabricarea unei mari majorități a bateriilor electrice.

Fiind cel mai mare poluator din lume și cea mai mare piață auto din lume, China își propune inițial ca, până în 2025, 20% din vehicule să funcționeze cu „energii noi” (electrice, hibride, pile de combustie). Acestea ar trebui să devină „mainstream” până în 2035, potrivit unui document publicat la sfârșitul anului 2020 de către guvern.

De asemenea, inițiativele locale s-au înmulțit: mai multe orașe au interzis de ani de zile vehiculele pe două roți pe benzină și au fost create numeroase subvenții și zone cu emisii reduse (LEZ).

2030 în Statele Unite… dar numai cu 50%…

Potrivit planului președintelui Joe Biden privind clima, jumătate din mașinile vândute în SUA vor trebui să fie „cu emisii zero” până în 2030. Subvențiile mari ar trebui să protejeze industria locală, în special prin repatrierea producției de baterii.

Totuși, Washingtonul include în acest obiectiv și hibrizii reîncărcabili, care au încă un motor cu combustie internă, dar care pot rula zeci de kilometri cu energie 100% electrică.
Aceasta este o sarcină dificilă pentru țara lui Tesla: vânzările de vehicule pur electrice au început să urce abia în 2021 și reprezentau 5,8% din piață în 2022.

California și statul New York au preluat conducerea, interzicând vânzarea de motoare cu combustie începând cu 2035 (cu o excepție pentru hibrizii plug-in). Mai la nord, Canada a stabilit același obiectiv. (foto: Chernetskaya, Dreamstime.com )

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#combustie #motoare #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.