Sfârșitul unei ere! Țările care vor interzice motoarele cu combustie internă

Uniunea Europeană a anunțat luni că a aprobat încetarea vânzărilor de mașini noi cu motoare cu combustie începând cu anul 2035, potrivit AFP.

Cele 27 de țări ale UE se alătură oficial altor aproximativ 20 de națiuni sau blocuri regionale care au stabilit termene specifice pentru renunțarea la motoarele cu combustie internă, care emit gaze toxice și contribuie semnificativ la încălzirea globală.

2025 în Norvegia, o țară pionieră

Oslo își propune ca, începând din 2025, să vândă 100% mașini noi cu emisii zero – electrice și pe bază de hidrogen.

În mod paradoxal, Norvegia este cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Vest și cea mai electrificată piață auto din lume: aproape patru din cinci mașini noi vândute în 2022 (79%) erau electrice.
2030 în Regatul Unit, Singapore sau Israel
Atât Singapore, cât și Israelul vor interzice motoarele cu combustie în 2030.

Marea Britanie, unul dintre leagănurile industriei auto, intenționează să interzică vânzările de vehicule noi pe benzină și diesel începând din 2030, ca parte a unei „revoluții industriale verzi” pentru a crea locuri de muncă.

China înainte de termen, dar fără o dată

Industria chineză a luat un avans în ceea ce privește mașinile electrice în anii 2010, cu sute de producători care lucrează la noi modele și cu subvenții guvernamentale generoase.

Republica Populară controlează în prezent componentele și fabricarea unei mari majorități a bateriilor electrice.

Fiind cel mai mare poluator din lume și cea mai mare piață auto din lume, China își propune inițial ca, până în 2025, 20% din vehicule să funcționeze cu „energii noi” (electrice, hibride, pile de combustie). Acestea ar trebui să devină „mainstream” până în 2035, potrivit unui document publicat la sfârșitul anului 2020 de către guvern.

De asemenea, inițiativele locale s-au înmulțit: mai multe orașe au interzis de ani de zile vehiculele pe două roți pe benzină și au fost create numeroase subvenții și zone cu emisii reduse (LEZ).

2030 în Statele Unite… dar numai cu 50%…

Potrivit planului președintelui Joe Biden privind clima, jumătate din mașinile vândute în SUA vor trebui să fie „cu emisii zero” până în 2030. Subvențiile mari ar trebui să protejeze industria locală, în special prin repatrierea producției de baterii.

Totuși, Washingtonul include în acest obiectiv și hibrizii reîncărcabili, care au încă un motor cu combustie internă, dar care pot rula zeci de kilometri cu energie 100% electrică.
Aceasta este o sarcină dificilă pentru țara lui Tesla: vânzările de vehicule pur electrice au început să urce abia în 2021 și reprezentau 5,8% din piață în 2022.

California și statul New York au preluat conducerea, interzicând vânzarea de motoare cu combustie începând cu 2035 (cu o excepție pentru hibrizii plug-in). Mai la nord, Canada a stabilit același obiectiv. (foto: Chernetskaya, Dreamstime.com )

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#combustie #motoare #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.