Și bulgarii îl trimit pe Putin la plimbare după ce le-a închis robinetul. Sofia negociază cu Turcia livrarea de metan

Ministrul interimar al Energiei din Bulgaria negociază încheierea unui acord privind accesul pe termen lung la terminalele de gaze naturale lichefiate (GNL) din ţara vecină Turcia şi tranzitul gazelor către frontiera bulgară, transmite Reuters.

Iau parte la discuţii şi şefii companiei de stat Bulgargaz şi ai operatorului de transport a gazelor Bulgartransgaz, în condiţiile în care Bulgaria caută noi surse pentru aprovizionarea cu gaze.

Rusia, care acoperea peste 95% din necesarul de gaze al Bulgariei, a tăiat în aprilie livrările către Sofia deoarece nu au fost efectuate plăţile în ruble.

Un purtător de cuvânt de la Ministerul Energiei din Bulgaria a anunţat că ministrul interimar Rossen Hristov şi directorii generali ai Bulgargaz şi Bulgartransgaz au plecat joi seara la Istanbul.

Înainte de plecare, Hristov le-a spus jurnaliştilor că discuţiile între Bulgargaz şi firma turcă Botas avansează rapid şi speră că va fi încheiat un acord anul acesta.

“Negociem pentru a rezerva capacitate de un miliard de metri cubi (bcm) de gaze pe an la terminalele GNL din Turcia şi pentru tranzitul gazelor prin reţeaua Botas către frontiera noastră. Acest acord este extrem de important, deoarece avem suficiente oferte pentru nave de transport GNL. Ceea ce nu avem este un loc în care să le descărcăm. Suntem ferm decişi să nu mai fim dependenţi de Rusia”, a declarat Hristov.

Bulgaria vrea să rezerve până în 2026 capacitate la terminalele GNL din Turcia pentru a importa un miliard metri cubi de gaze naturale lichefiate pe an. Capacitatea pentru 2023 va fi mai redusă, deoarece deja Bulgargaz a făcut rezervare la un terminal din Grecia.

Un acord de rezervare a capacităţii şi de tranzit va permite Bulgargaz să încheie propriile contracte de import de gaze cu producătorii GNL din SUA sau Europa, iar compania nu va mai depinde de gazele ruseşti, a explicat Hristov.

În încercarea de a obţine preţuri mai bune, Bulgargaz s-ar putea alătura negocierilor pe care le poartă deja Botas cu producătorii GNL din SUA şi Europa, a adăugat oficialul bulgar.

În prezent, Bulgaria importă un miliard metri cubi de gaze naturale pe an din Azerbaidjan iar restul necesarului, de aproximativ trei un miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, sunt acoperite prin importuri de gaze naturale lichefiate din ţara vecină Grecia.

Conform planurilor Ministerul Energiei, Bulgaria va acoperi o treime din necesarul de gaze prin importuri de gaze naturale lichefiate prin Turcia, o treime prin terminalul GNL de lângă oraşul elen Alexandroupolis, care ar urma să devină operaţional în 2024 şi o treime din livrările din Azerbaidjan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #Turcia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au debutat slab și se mențin cu mult sub media ultimilor cinci ani, conturând perspectiva unui sezon modest atât din punct de vedere al volumelor, cât și al veniturilor. Concluziile apar în analiza economistului Iurie Rija, realizată pentru perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 50,5 mii tone de porumb, un volum ușor mai mare decât în aceeași perioadă din 2024 (40,7 mii tone), dar cu 65–70% mai mic comparativ cu sezoanele anterioare. Prin comparație, în perioada iulie–noiembrie 2023 exporturile au depășit 161 mii tone, iar în 2021 au atins aproape 283 mii tone, un nivel record pentru sector.

Economistul subliniază că această evoluție nu reflectă încă întregul potențial al sezonului. Recoltarea porumbului nu a fost finalizată în totalitate, întrucât în mai multe regiuni agricultorii au prioritizat floarea-soarelui, iar o parte semnificativă a porumbului a rămas pe câmpuri. Volumele destinate exportului ar putea crește în lunile următoare, pe măsură ce marfa va intra efectiv pe piață.

Din punct de vedere al prețurilor, situația este mai stabilă. În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu de export a fost de 4,06 lei/kg, ușor peste nivelul din 2024 și cu 23% mai mare decât în 2023. Acest nivel de preț ar putea stimula reluarea exporturilor odată cu creșterea ofertei.

În termeni valorici, exporturile de porumb au generat circa 205 milioane lei, în creștere față de 163 milioane lei în aceeași perioadă din 2024. Totuși, valoarea rămâne departe de performanțele istorice: în perioada iulie–noiembrie 2021, exporturile de porumb aduceau peste 1,24 miliarde lei, iar în anii 2022 și 2023 încasările au depășit constant 500 milioane lei.

Structura exportatorilor indică o concentrare ridicată. Compania „RUSAGRO-PRIM” SRL a realizat 31% din exporturile totale, cu 15,7 mii tone, fiind urmată de GLOBAL FARMING INTERNATIONAL și DEMIR AGRO. Primele trei companii au asigurat peste 56% din exporturile naționale de porumb în perioada analizată.

În ceea ce privește destinațiile, Grecia și Turcia domină clasamentul, cu volume aproape egale – circa 12,4 mii tone fiecare. Turcia se remarcă și printr-un preț mediu mai ridicat, de 4,44 lei/kg, confirmând rolul său de barometru regional pentru piața cerealelor. România ocupă poziția a treia, iar alte piețe, precum Liban, Serbia sau Cipru, au un rol mai degrabă de diversificare.

Rija spune că exporturile de porumb pornesc lent în sezonul 2025–2026, cu volume mult sub anii de vârf. Chiar dacă prețurile oferă un anumit sprijin, nivelul scăzut al producției și ritmul lent al livrărilor fac puțin probabilă o revenire rapidă la performanțele financiare din perioada 2021–2023 .

#porumb #cadere #export