Situație critică în mai multe localități din România! A fost majorat debitul de apă de la Stânca-Costești

Administraţia Naţională (AN) Apele Române a anunţat vineri că România a solicitat majorarea debitului de apă eliberată din barajul Stânca-Costeşti, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s, pentru o perioadă de 7 zile.

”În urma solicitării părţii române, grupul operativ tehnic de la acumularea Stânca-Costeşti a aprobat şi executat majorarea debitului evacuat din acumulare, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s pentru o perioadă de 7 zile. Partea română şi cea din Republica Moldova vor monitoriza situaţia debitelor afluente (care intră în acumulare) în vederea pregătirii manevrelor ulterioare,” a transmis ANM Apele Române, potrivit news.ro.

Instituţia a precizat că reparaţia conductei prizei de rezervă de la barajul Stânca-Costeşti a fost finalizată, asigurând astfel resursele de apă necesare atât pentru alimentarea cu apă a judeţului Botoşani, cât şi pentru irigaţiile deservite de această sursă.

Din cauza secetei severe, mai multe zone din România se confruntă cu probleme în furnizarea apei, în peste 290 de localităţi fiind impuse restricţii. Majorarea debitului de apă evacuată din barajul Stânca-Costeşti este o măsură esenţială pentru a face faţă acestei situaţii critice şi pentru a asigura necesarul de apă pentru populaţie şi agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul total al mărfurilor tranzitate prin porturile Republicii Moldova în primul semestru al anului 2025 a atins un nivelul de 1.075.032 tone, potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija. Exporturile au dominat structura tranzacțiilor, cu 54% din total (576.936 tone), în timp ce importurile au reprezentat 46% (498.097 tone).

structură evidențiază orientarea economiei moldovenești către piețele externe, cu accent pe exportul de produse agricole – floarea-soarelui, grâu și porumb fiind în topul mărfurilor exportate, cu ponderi de 34%, 34% și 19% respectiv.

Portul Ungheni se detașează net ca principal hub logistic al țării, procesând 792.726 tone – echivalentul a 74% din traficul total. Acesta a avut o activitate intensă atât la export (443.878 tone), cât și la import (348.848 tone). În schimb, portul Giurgiulești a înregistrat un trafic total de 282.306 tone, cu un ușor avans al importurilor (53%) față de exporturi (47%).

Din punct de vedere al lunilor, martie a fost perioada cu cel mai mare volum de marfă (224.289 tone), cel mai probabil ca urmare a pregătirilor pentru sezonul agricol. În iunie s-a înregistrat cel mai mic volum (108.841 tone), iar datele pentru iulie (2.559 tone) sunt parțiale.

Pe partea de importuri, materialele de construcții și resursele energetice conduc clasamentul. Pietrișul reprezintă 31% din totalul importurilor (155.032 tone), urmat de motorină (18%), îngrășăminte (15%) și cărbune (14%). Ungheni este principalul punct de intrare pentru carburanți, îngrășăminte și cărbune, în timp ce Giurgiulești se specializează în materiale de construcții precum pietrișul, sarea și soda.

Analiza evidențiază o corelație clară între exportul agricol și importul de resurse necesare pentru susținerea acestuia – precum îngrășămintele și combustibilul – ceea ce subliniază interdependențele critice ale economiei moldovenești.

În concluzie, Rija susține că portul Ungheni joacă un rol cheie în fluxurile comerciale ale țării, în timp ce Giurgiulești oferă o alternativă strategică, în special prin accesul la rutele fluviale. Investițiile în infrastructura acestor porturi și în eficientizarea lanțurilor logistice sunt esențiale pentru dezvoltarea economică durabilă și integrarea Moldovei în rețelele comerciale internaționale.