Situație tensionată pe piața regională a motorinei! ANRE: Republica Moldova, la moment, nu se confruntă cu un deficit

Rafinăriile din România trebuie să identifice în acest an surse alternative pentru cel puțin 80% din importurile de motorină efectuate anul trecut, iar cele europene, pentru aproximativ 50%, de duminică intrând în vigoare embargoul impus de UE importului de carburanți din Rusia.

Dacă, în cazul benzinei, România este exportator net, în cazul motorinei situația este contrară. România a importat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele 9 luni ale anului trecut, 1,85 milioane tone, din care 1,25 milioane tone direct din Federația Rusă. Comparativ, în primele 9 luni ale lui 2021, importurile de motorină din Rusia au fost de 1,3 milioane tone în primele 9 luni și de 1,79 milioane tone pe întreg anul.

Chiar dacă au importat mai puțină motorină din Rusia în primele trimestre ale anului trecut, companiile autohtone au achitat către partenerii ruși 1,3 miliarde de euro, o sumă cu 69% mai ridicată decât cea aferentă perioadei similare din 2021, de 0,77 milioane euro.

Factura exporturilor către Republica Moldova s-a ridicat la aproape jumătate de miliard de euro în primele trei trimestre ale anului trecut.

Cantitatea totală de motorină importată de companiile autohtone reprezintă aproximativ o treime din motorina comercializată într-un an în România.

Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, care deține rafinăria Petrobrazi din România, unde procesează două treimi țiței extras din România și o treime țiței de import, susține că deja și-a diversificat sursele.

În plus, în martie va intra în revizie cea mai mare rafinărie din Uniunea Europeană, cea deținută de Shell în Olanda, la Pernis, cu o capacitate anuală de procesare de 20 milioane tone, aproximativ de 2 ori mai ridicată decât cea a celor 3 rafinării autohtone sau cât capacitatea totală de rafinare a României și Bulgariei.

De altfel, dincolo de identificare de surse alternative de alimentare, soarta rafinăriei Lukoil de la Burgas din Bulgaria este principala sursă de incetitudine din regiune.

După ce foști oficiali bulgari și ucraineni au anunțat că o parte din producția acesteia a ajuns în Ucraina, președintele Dumei de Stat din Rusia, Viacheslav Volodi, a cerut Comisiei pentru Securitate și Anticorupție, precum și Comisiei pentru Energie, să analizeze informațiile apărute în presa internațională.

Autoritățile bulgare au anunțat că vor permite rafinăriei Lukoil, care produce o cantitate de 2 ori mai ridicată decât cea necesară acoperirii consumului autohton, să exporte carburanți doar în Ucraina, și pregătesc legislația necesară pentru o eventuală preluare a rafinăriei.

Dacă rafinăria de la Burgas nu se va mai alimenta cu țiței rusesc (fie ca urmare a unei decizii a grupului rus, fie a preluării ei de către statul bulgar), concurența în regiune se va ascuți, iar rafinăria bulgară și-ar putea diminua producția, cu efect asupra prețului, în special al motorinei.

În plus, singurii eventuali compărători care ar avea țiței din surse alternative mai ușor transportabil în Marea Neagră ar fi compania azeră Socar și, în special cea kazahă, KMG.Numai că fiecare dintre cele 2 companii deține deja rafinării în regiune, azerii în Turcia, kazahii în România, Petrotel. În ambele cazuri se pune problema dacă pot alimenta 2 rafinării la Marea Neagră. Iar KMG are și alte probleme, statul român confiscându-i 60% din profitul contabil pe 2022 prin nou introdusa taxă de solidaritate.

Incertă este și soarta Petrotel, rafinăria deținută de Lukoil în România, care era alimentată până acum cu țiței rusesc.

Două companii din Republica Moldova domină piața importurilor de carburanți

Șefa Serviciului de presă de la ANRE, Galina Sanduța a declarat pentru BANI.MD că deocamdată pentru Republica Moldova nu există riscuri cu privire la aprovizionarea cu motorină, în condițiile în care distribuitorii de carburanți din Republica Moldova care au rafinării în România s-au asigurat din timp urmare a embargoului impus petrolului și produselor petroliere rusești.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.