Slusari îl desființează pe Bolea: Ar trebui să-și dea demisia după dezastrul provocat fermierilor

În loc de a-și recunoaște propriile greșeli, ministru Bolea le ascunde sub paravanul absolut demagogic despre oameni înguști la minte, care chipurile vor să interzică toate importurile în Moldova, susține reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari.

„Deci, au fost oameni înguști reprezentanții guvernelor României, Poloniei, Slovaciei, Bulgariei și Ungariei, care în primăvară 2023 au interzis sau au limitat importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina. Și de ce sunt „proști” miniștrii din țările Uniunii Europene! Iată că omul cu gândire globală Vladimir Bolea nu a mers sincron cu acești oameni „limitați” la gândire”, se arată indignat Slusari față de declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

Drept rezultat, potrivit lui Slusari, în toamnă sute de fermieri mici distruși din cauza prețurilor derizorii la cereale și floarea soarelui și eram la un pas de a fi restricționate exporturile noastre de cereale și oleaginoase în România ca reexportul din Ucraina, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Moldova.

„Atunci domnul Bolea și-a îngustat un pic mintea și totuși a acceptat licențiere a importului de grâu, porumb și floare soarelui. Dar în mare parte deja era târziu. De aia și avem acum o groază de agricultori mici falimentați, criza materiei pentru producerea uleiului vegetal și insistența de la Trans Oil pentru importul de floarea soarelui din Ucraina”, a mai spus reprezentantul Forței Fermierilor.

În concluzie, Slusari afirmă că Bolea, dacă ar avea măcar un gram de responsabilitate, după dezastrul provocat fermierilor ar trebui să iasă public să își ceară scuze de la agricultori și să demisioneze. Dar degeaba să așteptăm așa ceva de la domnul Bolea. Toți împrejur sunt oameni înguști la minte, doar el este D’Artagnan. Prioritatea pentru dânsul acum este de băgat forțat pe toți fermieri în camerele….agricole. Unica soluție pentru lărgirea minților acestora. Care rămâne cu mintea îngustă și nu acceptă să stea în cameră, nu va primi subvenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ministru #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Copiii din Moldova lucrează, în medie, aproximativ 10 ore pe săptămână, chiar dacă aproape toți merg la școală. Datele Biroului Național de Statistică, colectate în perioada 14 aprilie – 14 iulie 2025, arată că munca face parte din rutina zilnică a majorității minorilor.

În total, cercetarea a analizat 414 mii de copii cu vârste între 5 și 17 ani. Dintre aceștia, aproape 388 de mii, adică 93,8%, sunt implicați în diferite activități – de la ajutor în gospodărie până la muncă în agricultură sau voluntariat. În același timp, 97,2% dintre copii merg la școală, iar 9 din 10 reușesc să îmbine studiile cu munca.

Cea mai mare parte a activităților ține de viața de zi cu zi în familie. Aproximativ 93% dintre copii ajută la treburile casnice, iar o treime participă la lucrări agricole sau produc bunuri pentru consumul propriu.

Munca plătită este rară și apare la doar 1,6% dintre copii, în special în rândul adolescenților. Nu toate aceste activități sunt însă inofensive. Aproximativ 64,6 mii de copii, adică unul din șase, se află în situația de „muncă a copiilor”, ceea ce înseamnă că activitățile pe care le fac pot fi prea solicitante sau nepotrivite vârstei. Dintre aceștia, circa 15,6 mii sunt implicați în forme de muncă periculoasă, iar alți aproximativ 13 mii desfășoară treburi casnice în condiții riscante.

Fenomenul este mult mai vizibil în mediul rural, unde peste 21% dintre copii sunt afectați, comparativ cu aproximativ 8% în orașe. De asemenea, băieții sunt mai expuși decât fetele.

Chiar dacă majoritatea copiilor spun că munca nu le afectează școala sau sănătatea, datele arată că pentru zeci de mii dintre ei aceasta depășește limitele considerate sigure. În ultimii ani s-au înregistrat și progrese – mai mulți copii merg la școală, iar ponderea celor implicați în forme grave de muncă a scăzut – însă fenomenul rămâne unul răspândit.