Slusari îl desființează pe Bolea: Ar trebui să-și dea demisia după dezastrul provocat fermierilor

În loc de a-și recunoaște propriile greșeli, ministru Bolea le ascunde sub paravanul absolut demagogic despre oameni înguști la minte, care chipurile vor să interzică toate importurile în Moldova, susține reprezentantul Forței Fermierilor, Alexandr Slusari.

„Deci, au fost oameni înguști reprezentanții guvernelor României, Poloniei, Slovaciei, Bulgariei și Ungariei, care în primăvară 2023 au interzis sau au limitat importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina. Și de ce sunt „proști” miniștrii din țările Uniunii Europene! Iată că omul cu gândire globală Vladimir Bolea nu a mers sincron cu acești oameni „limitați” la gândire”, se arată indignat Slusari față de declarațiile recente ale ministrului Agriculturii, Vladimir Bolea.

Drept rezultat, potrivit lui Slusari, în toamnă sute de fermieri mici distruși din cauza prețurilor derizorii la cereale și floarea soarelui și eram la un pas de a fi restricționate exporturile noastre de cereale și oleaginoase în România ca reexportul din Ucraina, ceea ce ar fi o catastrofă pentru Moldova.

„Atunci domnul Bolea și-a îngustat un pic mintea și totuși a acceptat licențiere a importului de grâu, porumb și floare soarelui. Dar în mare parte deja era târziu. De aia și avem acum o groază de agricultori mici falimentați, criza materiei pentru producerea uleiului vegetal și insistența de la Trans Oil pentru importul de floarea soarelui din Ucraina”, a mai spus reprezentantul Forței Fermierilor.

În concluzie, Slusari afirmă că Bolea, dacă ar avea măcar un gram de responsabilitate, după dezastrul provocat fermierilor ar trebui să iasă public să își ceară scuze de la agricultori și să demisioneze. Dar degeaba să așteptăm așa ceva de la domnul Bolea. Toți împrejur sunt oameni înguști la minte, doar el este D’Artagnan. Prioritatea pentru dânsul acum este de băgat forțat pe toți fermieri în camerele….agricole. Unica soluție pentru lărgirea minților acestora. Care rămâne cu mintea îngustă și nu acceptă să stea în cameră, nu va primi subvenții.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ministru #Slusari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.