„Șmecherii”: Cum să nu cumperi nimic „în plus” de la supermarket

Probabil ai avut deja nenumărate experiențe când ai cumpărat produse de care nu ai avut nevoie și s-au alterat. Pentru a evita, pe viitor, astfel de situații trebuie să știi câteva „șmecherii”.

1. Fă listă de cumpărături

În primul rând, faceți o listă de cumpărături și urmați-o cu strictețe. Completați lista lista cu tot ce este necesar. Acest lucru vă va ajuta să cumpărați doar ceea ce ați venit la magazin.

2. Nu merge la supermarket când ți-i foame

În al doilea rând, nu merge la supermarket pe stomacul gol. S-a demonstrat că oamenii flămânzi cumpără mai mult, chiar dacă nu merg pentru mâncare, ci pentru haine. Dacă nu ai timp să mănânci, cel mai bine este să cumperi mai întâi o gustare ușoară, cum ar fi să bei iaurt, și apoi să te întorci la cumpărături.

O altă metodă ar fi să vizitați un supermarket care se află la o distanță mai mare de casa ta. În așa mod vei merge la magazin doar când va fi o necesitate stringentă.

#cumpărături #smecherii #supermarket

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.