Șoc pentru consumatori: Prețurile globale ale alimentelor urcă la cel mai înalt nivel din aprilie 2023

Indicele prețurilor alimentelor la nivel global a înregistrat o creștere în octombrie, atingând cel mai înalt prag din aprilie 2023, anunță Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de Reuters.

Evoluția prețurilor alimentelor a fost alimentată în special de creșterea prețurilor la uleiurile vegetale, conform raportului lunar publicat de FAO, care urmărește variațiile de prețuri pentru un coș de produse esențiale – cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

Indicele a ajuns la 127,4 puncte în octombrie, față de 124,9 în septembrie, marcând o creștere anuală de 5,5%.

Majoritatea cotațiilor alimentelor au crescut, cu excepția cărnii, iar prețul uleiurilor vegetale a avansat cu peste 7% pe fondul îngrijorărilor legate de producția de ulei de palmier.

Prețul zahărului a avut, de asemenea, o creștere ușoară de 2,6% în octombrie, susținut de incertitudinile privind producția din Brazilia pentru sezonul 2024/2025, după o creștere de 10,4% în septembrie.

Prețurile cerealelor au crescut cu 0,8%, cu o cerere în creștere pentru grâu.
Lactatele au înregistrat o majorare de aproape 2%, în timp ce prețurile cărnii au scăzut cu 0,3%, datorită declinului cărnii de porc, deși carnea de vită a continuat să crească în popularitate pe piața internațională.

FAO a ajustat, de asemenea, în ușoară scădere estimările pentru producția globală de cereale din 2024, la 2,851 miliarde de tone, o reducere față de previziunea anterioară de 2,853 miliarde de tone, ceea ce reprezintă un declin de 0,4% față de 2023.

Totuși, această estimare indică un nivel aproape record al producției globale de cereale, se menționează în raportul FAO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indice #FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.