Soldații ruși apelează la droguri pentru a putea continua ofensiva în Ucraina. Vladimir Putin a trecut la demiteri

Serviciul de Securitate Ucrainean a anunțat că soldații ruși consumă droguri și alcool pentru a putea rezista și a prezentat chiar și o interceptare telefonică. Între timp, Vladimir Putin a trecut la demiteri pentru că nu este mulțumit de performanțele armatei sale.

Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU) a făcut publice vineri, 20 mai, noi detalii șocante despre ce fac soldații ruși ai lui Vladimir Putin pentru a lupta în continuare în Ucraina. Potrivit sursei citate, aceștia ar apela la droguri și alcool.

„Ucraina este plină de dependenți de droguri printre agresorii ruși. Aparent, acesta este singurul lucru care ține în formă armata inamică în războiul din Ucraina. Facem totul pentru a îndepărta cea mai albastră armată din lume de pe pământul nostru cât mai curând posibil”, anunță SBU într-un mesaj postat pe Facebook.

Printre cei care consumă droguri s-ar află chiar și ruși cu funcții de conducere, care le ordonă subordonaților să le facă rost de substanțe interzise.

„Roagă-l pe Gurdin să ia drogurile și să le aducă și pe ale lui aici! Drogul care ni s-a dat. Să-l ia pe al lui și să-l aducă și pe al lui”, se arată într-o interceptare a unei discuții dintre un combatant rus și soția sa. În aceeași conversație el spune că există o cameră comună de bani, de unde se iau fonduri și pentru a cumpăra alcool, în special coniac.

Ofensiva în Ucraina nu merge deloc cum și-ar fi dorit Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin a decis demiterea din funcție doi comandanți de rang înalt din armată pentru că nu au înregistrat performanțele dorite în războiul din Ucraina, a anunțat joi Ministerului Apărării din Marea Britanie. Președintele rus nu simte că mai deține o poziție de forță și devine din ce în ce mai nemulțumit de activitatea rușilor din țara invadată.

O listă mică, dar cuprinzătoare, a celor despre care se crede că au fost concediați de Vladimir Putin include pe:

generalul-locotenent Serhiy Kisel, care a comandat Armata de tancuri de elită 1 a Gărzii, pentru că nu a reușit să captureze Harkovul;

viceamiralul Igor Osipov, care a comandat Flota rusă din Marea Neagră, în urma scufundării crucișătorului Moskva în aprilie.

În același document se precizează că șeful Statului Major General rus, Valeriy Gerasimov, ar putea să rămână încă în funcție, dar că nu a fost momentan demis. Totuși, cel mai probabil, Vladimir Putin și-a pierdut încrederea în el, potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#soldați #armata #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.