Soții Bostan au încasat un sfert de milion de euro din vânzarea acțiuniilor Purcari

În cadrul ofertei de preluare derulate de grupul polonez Maspex asupra producătorului de vinuri Purcari (simbol bursier WINE), mai mulți membri din conducerea companiei și-au vândut pachete semnificative de acțiuni, potrivit rapoartelor publicate miercuri la Bursa de Valori București.

Marcel Grajdieru, director general Crama Ceptura, a cedat 321.496 de acțiuni la prețul de 21 lei/unitate, încasând 6,75 milioane lei. Eugeniu Baltag, director pentru relații cu investitorii, a vândut 26.500 de acțiuni pentru peste 500.000 lei, iar Vladimir Cosovan, agronom-șef, a încasat circa 875.000 lei din vânzarea titlurilor WINE, scrie Ziarul Financiar.

Gheorghe Negura, controlor financiar, a obținut aproximativ 505.000 lei din tranzacții, Dumitru Groza, economist, 183.500 lei, iar Grigore Meriacre, CEO Angel’s Estate, 934.000 lei. Fondatorul și directorul general Victor Bostan a vândut 10.600 de acțiuni la 21 lei și 14.100 de acțiuni la 20,75 lei, încasând în total peste 500.000 lei. Soția sa, Aliona Bostan, a realizat vânzări de 1,27 milioane lei, iar Nicoleta Bostan a vândut 6.750 de acțiuni pentru circa 142.000 lei.

Oferta Maspex, desfășurată între 16 și 30 iulie 2025, a vizat inițial 98% din capitalul Purcari, însă s-a încheiat cu achiziționarea a aproximativ 72% din ținta anunțată, valoarea totală a operațiunii ridicându-se la circa 600 milioane lei.

Purcari a raportat pentru primul trimestru din 2025 venituri de 91 milioane lei, în creștere cu 12% față de anul precedent, dar un profit net în scădere cu 17%, la 9 milioane lei. Acțiunile WINE se tranzacționează la 20,25 lei, cu 40% mai mult față de începutul anului, capitalizarea bursieră fiind de aproximativ 820 milioane lei.

#vizare #actiuni purcari #bostan

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.