Spionul Putin a pierdut din vedere un lucru crucial în Ucraina

13 Mai 2022, 05:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Mai 2022, 05:54 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Rusia în țara vecină în urmă cu peste 75 de zile a fost conceput de fostul spion KGB, Vladimir Putin, care însă a pierdut din vedere un aspect crucial, susține un analist japonez.

El crede că ex-agentul sovietic al Serviciilor Secrete din Germania de Est nu a fost capabil să elaboreze o strategie de succes în Ucraina, deoarece asta nu aparținea profesiei sale, unde doar colecta informații.

Invazia Rusiei din Ucraina s-a transformat într-un conflict confuz, deoarece Putin, care este încă spion în sufletul său, s-a rătăcit sub o viziune greșită, arată Naoka Yoshino, în publicația Nikkei Asia din Japonia.
Moscova a luat ”singura decizie corectă” cu privire la Ucraina, a declarat luni, 9 mai 2022, cu ocazia aniversării Zilei Victoriei Rusiei asupra Germaniei naziste din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Discursul său a fost plin de neadevăruri bazate pe o istorie revizionistă folosită pentru a justifica războiul din Ucraina.

Armata rusă, Serviciile de Informații și oficialii guvernamentali care au urmărit invazia începută pe 24 februarie 2022 pot fi împărțiți probabil în două tabere: una care îi cuprinde pe cei care recunosc atrocitățile din Ucraina, dar care joacă împreună pentru propria lor supraviețuire și alta cu persoanele care cred cu toată inima afirmațiile lui Putin.

Trebuie menționat faptul că fără ca nimic să-l oprească pe Putin de acasă, războiul din Ucraina va continua. Autorizarea Rusiei de a-și crea un teritoriu într-o altă țară ar putea trimite un mesaj greșit Chinei și altora.

Pentru Japonia, războiul demonstrează importanța descurajării. Recomandările Partidului liberal democrat de guvernământ de la Tokyo au îndemnat cabinetul să majoreze cheltuielile pentru Apărare la cel puțin 2% din PIB.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală