Stamate pune degetul pe rană la Anticorupție: Sper ca Veronica Drăgălin să elibereze instituția de compromiși

Consiliul Superior al Procurorilor a decis sa propună Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție pe Veronica Drăgălin, care a activat ultimii ani în procuratura din SUA, care s-a ocupat de investigarea dosarelor de corupție.

„În cazul în care candidata va fi acceptată de procurorul general, sper că va reuși sa facă ordine în procuratura anticorupție. Să avanseze pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba”, spune deputata PAS, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate

Potrivit ei, în procuratura anticorupție activează și procurori onești și profesioniști, care sper ca se vor bucura, că de acum încolo vor avea mână liberă să facă tot ce le stă în puteri să-i tragă la răspundere pe marii corupți.

Astăzi, 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis să propună procurorului general interimar, Dumitru Robu, numirea Veronicăi Drăgălin în funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Stamte #procuratura #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.