Stamate pune degetul pe rană la Anticorupție: Sper ca Veronica Drăgălin să elibereze instituția de compromiși

Consiliul Superior al Procurorilor a decis sa propună Procurorului General interimar pentru numirea în funcție de Procuror Șef Anticorupție pe Veronica Drăgălin, care a activat ultimii ani în procuratura din SUA, care s-a ocupat de investigarea dosarelor de corupție.

„În cazul în care candidata va fi acceptată de procurorul general, sper că va reuși sa facă ordine în procuratura anticorupție. Să avanseze pe investigarea dosarelor de rezonanță, inclusiv prin colaborarea cu oficiul procurorului european și cu procuraturilor din alte state, și să elibereze această instituție de procurorii compromiși, care încă mai sunt acolo, și care nu vor mai rezista mult odată ce regulile de joc se vor schimba”, spune deputata PAS, președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități, Olesea Stamate

Potrivit ei, în procuratura anticorupție activează și procurori onești și profesioniști, care sper ca se vor bucura, că de acum încolo vor avea mână liberă să facă tot ce le stă în puteri să-i tragă la răspundere pe marii corupți.

Astăzi, 7 iunie Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a decis să propună procurorului general interimar, Dumitru Robu, numirea Veronicăi Drăgălin în funcția de procuroră-șefă a Procuraturii Anticorupție.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Stamte #procuratura #candidatura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Republica Moldova discută mai multe opțiuni de colaborare cu Fondul Monetar Internațional, inclusiv un acord care nu presupune alocări financiare, ci validarea reformelor asumate de Guvern.

Potrivit ministrului, există trei tipuri de acorduri posibile: unul cu finanțare directă, unul care asigură accesul la finanțare în caz de necesitate și un al treilea – fără finanțare – care vizează exclusiv angajamentele de reformă.

„Sursele de finanțare pentru investiții sunt, în mare parte, asigurate, în special prin Planul de creștere cu Uniunea Europeană. Acolo unde avem nevoie de împrumuturi pentru investiții, resursele sunt disponibile”, a spus Gavriliță.

Ministrul a explicat că discuțiile actuale țin mai degrabă de optimizarea finanțării interne și de reducerea costurilor acesteia, în timp ce tema reducerii deficitului bugetar rămâne un subiect separat. „Pentru investiții, sursele sunt clare. Provocarea este finanțarea internă și costul ei”, a subliniat el.

În acest context, Gavriliță a precizat că un acord cu FMI este necesar „cel puțin în cea mai simplă formă”, pentru a confirma responsabilitatea Guvernului față de agenda de reforme. „Un astfel de acord ar elimina orice dubii din partea partenerilor și ar consolida încrederea în angajamentele noastre”, a menționat ministrul.

Întrebat ce tip de acord ar putea fi semnat în 2026 și dacă un acord fără finanțare ar implica condiționalități mai dure, Gavriliță a spus că esența nu este nivelul condițiilor, ci reformele care trebuie realizate. „Important este să avem reforme pe care oricum trebuie să le facem”, a concluzionat ministrul Finanțelor.