„Stăpânul” Transnistriei, oligarhul Gușan a adunat din fotbal 42,6 milioane de euro

Conform unui raport recent de la IData, cluburile din Superliga moldovenească de fotbal au acumulat peste 51 de milioane de euro din competițiile UEFA în ultimele șapte sezoane. Sheriff Tiraspol (parte din imperiul Sheriff și controlat de oligarhul Victor Gușan n.a) este liderul clar în această privință, având încasări de 42,6 milioane de euro, ceea ce reprezintă 83% din totalul veniturilor generate de echipele moldovenești.

Pe locul doi se situează Petrocub Hîncești, care a înregistrat câștiguri de 3,2 milioane de euro. Este important de menționat că Petrocub încă evoluează în acest sezon și ar putea să își majoreze veniturile. FC Milsami a obținut 2,5 milioane de euro, în timp ce FC Zimbru a câștigat 1,07 milioane de euro. Alte echipe care au participat la competițiile europene în această perioadă includ Sfântul Gheorghe, Speranța Nisporeni și Dinamo-Auto Tiraspol, care acum nu mai există, precum și Zarea Bălți, redenumită FC Bălți.

Sezonul 2021/2022 a fost deosebit de fructuos pentru echipele moldovenești, înregistrând încasări record de 25,6 milioane euro de la UEFA, dintre care 24,2 milioane euro au fost generate exclusiv de FC Sheriff Tiraspol.

Petrocub Hîncești a reușit să se califice în tabloul principal al Europa Conference League în acest sezon, asigurându-și deja 3,17 milioane de euro doar pentru participare. Acest lucru înseamnă că echipa va înregistra venituri mai mari în acest sezon decât în ultimele șase.

În comparație, cluburile din România au generat venituri de 53 de milioane de euro din competițiile UEFA în aceeași perioadă, depășind cu puțin suma obținută de echipele moldovenești. Deși diferența nu este foarte mare, contextul fotbalistic este diferit. În România, investițiile în fotbal sunt considerabil mai mari, iar campionatul românesc este mult mai puternic și competitiv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gusan #imperiu #fotbal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.