START INOVAȚIE în industriile creative și media digitală. A fost semnat un acord de Parteneriat

Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, își unesc eforturile pentru a susține dezvoltarea industriilor creative și media digitale din Republica Moldova. În acest sens, astăzi 24 noiembrie 2021, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, Doina Nistor au semnat un acord de Parteneriat sub genericul “Start Inovație în industriile creative și media digitale”.

Potrivit informațiilor, Acordul de Parteneriat dintre Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului are următoarele obiective:

Îmbunătățirea cadrului juridic, a legislației și reglementărilor în domeniul industriilor creative, industriilor media digitale și economiei creative;
Creșterea investițiilor în industriile creative, inclusiv producții și coproducții străine și servicii de post-producție;
Promovarea imaginii Republicii Moldova ca țară cu potențial creativ și a conștientizării acestui potențial;
Îmbunătățirea capitalului uman și a competențelor în sectoarele creative, inclusiv în domeniul noilor tehnologii;

Acordul pune bazele Programului național „Moldova Creativă” ce va valorifica potențialul creativ și impulsiona inovația tehnologică în media digitală și în sectoarele creative. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea competențelor creative prin intermediul centrelor de excelență Artcor și Mediacor. Partenerii semnatari vor lansa campanii internaționale de atragere a investitorilor străini în sector și de promovare a Moldovei ca destinație creativă.

“Economiile creative creează oportunități și locuri de muncă pentru talente ce nu pot fi înlocuite de mașini, tehnologii sau inteligența artificială. Republica Moldova are potențial creativ robust ce urmează a fi valorificate datorită programelor și acțiunilor demarate de Guvern, precum și a inițiativelor dezvoltate în echipă cu partenerii internaționali. Împreună putem construi o Moldovă creativă ce integrează tehnologia ca motor al competitivității în sectoarele culturale, creative și de media din țară“, a declarant Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

Proiectul Tehnologiile Viitorului : este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 milioane USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

„Industriile creative prospere au nevoie de ecosisteme prospere. Iată de ce ne propunem să consolidăm și extindem, cu asistența financiară a USAID și Suediei, cooperarea în cadrul inițiativelor de dezvoltare competitivă a sectoarelor media creative și digitale din Moldova atât la nivel național, cât și internațional, pentru a maximiza impactul și amploarea acestora. Moldova este o sursă extraordinară de potențial creativ”, spune Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

#tehnologiile viitorului #ministerul culturii #inovatie #parteneriat #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului aurului a majorat puternic valoarea rezervelor deținute de băncile centrale, iar la o cotație de 5.500 de dolari pe uncie Statele Unite dețin aur evaluat la peste 1,4 trilioane de dolari cu mult înaintea oricărei alte țări, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, potrivit unui clasament realizat de Visual Capitalist.

Metalul prețios și-a dublat valoarea de la începutul anului 2025, iar numai în prima lună din 2026 a mai urcat cu încă 27%. Pe fondul volatilității valutare și al slăbirii dolarului, cererea de active de refugiu a împins cotațiile la maxime istorice, sporind automat valoarea bilanțieră a rezervelor fără ca băncile centrale să cumpere aur suplimentar.

Statele Unite rămân cel mai mare deținător oficial de aur din lume, cu 8.133,5 tone. La prețul de 5.500 de dolari pe uncie, aceste rezerve valorează aproximativ 1,44 trilioane de dolari, plasând Washingtonul la mare distanță de Germania, ocupanta locului doi, ale cărei rezerve sunt evaluate la circa 592 miliarde de dolari.

Pe următoarele poziții se situează Italia, cu aproximativ 434 miliarde de dolari, și Franța, cu 431 miliarde de dolari, ambele având peste 2.400 de tone de aur fiecare. Rusia și China se mențin și ele în top, cu rezerve de peste 2.300 de tone fiecare, evaluate la peste 400 miliarde de dolari.

Elveția se remarcă prin rezerve de circa 1.040 de tone, evaluate la aproximativ 184 miliarde de dolari, consolidându-și reputația de centru financiar prudent. În topul deținătorilor importanți mai figurează India, Japonia, Turcia și Țările de Jos.

Analiza arată că avansul aurului este alimentat de cererea puternică pentru active sigure, pe fondul incertitudinilor globale. Pentru băncile centrale, scumpirea metalului prețios întărește poziția rezervelor fără costuri suplimentare.

În ultimii ani, Rusia și China au majorat constant achizițiile de aur, strategia fiind interpretată drept o încercare de diversificare față de activele denominate în dolari. Creșterea accelerată a prețului aurului amplifică acum efectul acestor acumulări și redesenează ierarhia globală a rezervelor oficiale.