START INOVAȚIE în industriile creative și media digitală. A fost semnat un acord de Parteneriat

Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID și Suedia, își unesc eforturile pentru a susține dezvoltarea industriilor creative și media digitale din Republica Moldova. În acest sens, astăzi 24 noiembrie 2021, Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și Directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului, Doina Nistor au semnat un acord de Parteneriat sub genericul “Start Inovație în industriile creative și media digitale”.

Potrivit informațiilor, Acordul de Parteneriat dintre Ministerul Culturii și Proiectul Tehnologiile Viitorului are următoarele obiective:

Îmbunătățirea cadrului juridic, a legislației și reglementărilor în domeniul industriilor creative, industriilor media digitale și economiei creative;
Creșterea investițiilor în industriile creative, inclusiv producții și coproducții străine și servicii de post-producție;
Promovarea imaginii Republicii Moldova ca țară cu potențial creativ și a conștientizării acestui potențial;
Îmbunătățirea capitalului uman și a competențelor în sectoarele creative, inclusiv în domeniul noilor tehnologii;

Acordul pune bazele Programului național „Moldova Creativă” ce va valorifica potențialul creativ și impulsiona inovația tehnologică în media digitală și în sectoarele creative. De asemenea, va fi sprijinită dezvoltarea competențelor creative prin intermediul centrelor de excelență Artcor și Mediacor. Partenerii semnatari vor lansa campanii internaționale de atragere a investitorilor străini în sector și de promovare a Moldovei ca destinație creativă.

“Economiile creative creează oportunități și locuri de muncă pentru talente ce nu pot fi înlocuite de mașini, tehnologii sau inteligența artificială. Republica Moldova are potențial creativ robust ce urmează a fi valorificate datorită programelor și acțiunilor demarate de Guvern, precum și a inițiativelor dezvoltate în echipă cu partenerii internaționali. Împreună putem construi o Moldovă creativă ce integrează tehnologia ca motor al competitivității în sectoarele culturale, creative și de media din țară“, a declarant Sergiu Prodan, Ministrul Culturii.

Proiectul Tehnologiile Viitorului : este o continuare strategică a Proiectului de Competitivitate din Moldova, implementat în perioada septembrie 2015 – septembrie 2021, care a avansat competitivitatea a patru sectoare economice emergente – viticultura, turismul, industria ușoară și tehnologiile informaționale. Proiectul are un buget total de 32,8 milioane USD, acordați de USAID și Suedia, și va fi implementat în perioada 2021-2026.

„Industriile creative prospere au nevoie de ecosisteme prospere. Iată de ce ne propunem să consolidăm și extindem, cu asistența financiară a USAID și Suediei, cooperarea în cadrul inițiativelor de dezvoltare competitivă a sectoarelor media creative și digitale din Moldova atât la nivel național, cât și internațional, pentru a maximiza impactul și amploarea acestora. Moldova este o sursă extraordinară de potențial creativ”, spune Doina Nistor, directoarea Proiectului Tehnologiile Viitorului.

#tehnologiile viitorului #ministerul culturii #inovatie #parteneriat #acord

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.