Statul n-are nevoie de banii băncilor! Datoria de stat s-a redus cu 1,3 miliarde de lei

Datoria de stat internă a Republicii Moldova în ianuarie-mai 2022 s-a redus cu 1,3 miliarde de lei (-3,9%), ajungând la sfârșitul lunii mai la 32 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

În același timp, în luna mai, comparativ cu luna precedentă, datoria de stat internă s-a comprimat cu 63,8 milioane de lei. Finanțele explică reducerea datoriei de stat interne urmare a scăderii volumului de titluri de stat emise pe piața primară.

La sfârșitul lunii mai 2022, datoria pe titluri de stat emise pe piața primară a fost de circa 17,3 miliarde de lei, mai puțin cu 1,4 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2021 și a reprezentat 54,3% din totalul datoriei interne de stat.

Rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a constituit 13,7% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,3%, 182 zile – 13,5%, 364 zile – 14,16%, 2 ani – 16,72%, 3 ani – 12,88%, 5 ani – 9,67%, 7 ani – 10%), ceea ce reprezintă o creștere de 8,79 pp, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Amintim că, datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu 4 miliarde 045,8 milioane de lei (+13,8%) în 2021, totalizând 33 miliarde 281,4 milioane de lei la sfârșitul lunii decembrie 2021

Suma record a datoriei interne a Republicii Moldova a fost înregistrată la sfârșitul lunii iulie 2021, când a fost de 34,3 miliarde de lei, iar la sfârșitul lunii aprilie 2022, aceasta a fost de 32,03 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datori #Ministerul Finanțelor #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră