Statul n-are nevoie de banii băncilor! Datoria de stat s-a redus cu 1,3 miliarde de lei

Datoria de stat internă a Republicii Moldova în ianuarie-mai 2022 s-a redus cu 1,3 miliarde de lei (-3,9%), ajungând la sfârșitul lunii mai la 32 miliarde de lei, arată datele Ministerului Finanțelor.

În același timp, în luna mai, comparativ cu luna precedentă, datoria de stat internă s-a comprimat cu 63,8 milioane de lei. Finanțele explică reducerea datoriei de stat interne urmare a scăderii volumului de titluri de stat emise pe piața primară.

La sfârșitul lunii mai 2022, datoria pe titluri de stat emise pe piața primară a fost de circa 17,3 miliarde de lei, mai puțin cu 1,4 miliarde de lei față de sfârșitul anului 2021 și a reprezentat 54,3% din totalul datoriei interne de stat.

Rata medie ponderată a dobânzii la VMS vândute la licitații a constituit 13,7% (pe tipuri de VMS: 91 zile – 13,3%, 182 zile – 13,5%, 364 zile – 14,16%, 2 ani – 16,72%, 3 ani – 12,88%, 5 ani – 9,67%, 7 ani – 10%), ceea ce reprezintă o creștere de 8,79 pp, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent. Amintim că, datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu 4 miliarde 045,8 milioane de lei (+13,8%) în 2021, totalizând 33 miliarde 281,4 milioane de lei la sfârșitul lunii decembrie 2021

Suma record a datoriei interne a Republicii Moldova a fost înregistrată la sfârșitul lunii iulie 2021, când a fost de 34,3 miliarde de lei, iar la sfârșitul lunii aprilie 2022, aceasta a fost de 32,03 miliarde de lei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#datori #Ministerul Finanțelor #VMS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.