Străinii sunt tot mai convinși că „în vinul moldovenesc este adevărul”! Țara, în top zece producători din Europa

Republica Moldova este în top zece producători de vin din Europa din anul 2022. Țara noastră s-a clasat pe locul nouă, arată datele Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

Producția de vin a Republicii Moldova este estimată la 1,3 milioane hectolitri, cu 7% mai puțin față de anul 2021.

Conform statisticilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului, la nivel mondial, producția de vin este estimată pentru 2022 la 260 milioane hectolitri, volumul fiind cu 1% sub nivelul din 2021.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 157 milioane hectolitri pentru 2022, cu 2% peste nivelul din 2021.

Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menținerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franța își consolidează poziția a doua după o creștere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar Spania închide topul 3 al producătorilor europeni de vinuri cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin #productie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.