Strategia de subvenționare a agriculturii, blocată! Grosu cere mai mult timp pentru discuții cu agricultorii

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că strategia de subvenționare a agriculturii, aflată în discuție în Parlament, a fost pusă pe pauză pentru a permite consultări suplimentare cu agricultorii. Grosu a explicat că documentul în cauză reprezintă o ajustare a politicii naționale pentru a se alinia la standardele Uniunii Europene și că este necesar mai mult timp pentru a discuta cu actorii din domeniu.

„Este important să discutăm împreună cu agricultorii și să ajustăm politica în funcție de necesitățile lor. Ei m-au rugat să acordăm mai mult timp pentru aceste discuții, iar eu am acceptat această propunere. Trebuie să schimbăm paradigma actuală și să reflectăm asupra modului în care o putem face, precum și asupra ritmului în care putem implementa aceste schimbări”, a afirmat Grosu.

Președintele Parlamentului a subliniat că este esențial să se renunțe la strategia de a promova doar produse de materie primă. „Nu mai putem să mergem doar pe produse, hai să zic așa, materie primă. Trebuie să ne gândim cum să investim în agricultură și să identificăm ce trebuie să investim pentru a obține produse cu valoare adăugată”, a adăugat el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #strategie #fermieri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.