Studiu: Cât vor cheltui moldovenii pentru masa de Paște și unde ale să sărbătorească (GRAFICE)

Moldovenii vor cheltui anul acesta pentru masa de Paște mai puțini bani, comparativ cu anii precedenți. Cel puțin asta arată datele unui sondaj de opinie realizate de iData și dat publicității astăzi, în „Joia Mare” a Paștelui, scrie Realitatea.md.

Cel mai probabil bugetul moldovenilor este afectat de pandemie, fapt care se răsfrânge asupra planificării cheltuielilor pentru masa de sărbătoare. Astfel, cetățenii din orașele țării sunt dispuși să cheltuie pentru masa de sărbătoare de Paște în jur de o mie de lei (996 de lei), iar cei din mediul rural la fel aproape o mie (979 de lei).

Puțin mai mulți bani sunt gata să aloce locuitorii municipiului Chișinău. Este vorba de 1074 de lei, în scădere liberă comparativ cu ultimii patru ani.

Întrebați ce bucate vor pregăti pentru masa de sărbătoare, moldovenii au spus că vor vopsi ouă, cozonac, produse din carne, răcituri, salate, legume etc.

În mare parte, moldovenii planifică să petreacă sărbătorile Pascale la sat, în sânul familiei (93%), dar și în orașele din țară (85%).

Paștele anul acesta moldovenii creștini ortodocși îl sărbătoresc la data de 2 mai.

#Pastele Blajinilor #Paste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.