(STUDIU) Locurile cu cel mai mare risc de infectare cu coronavirus

Potrivit unui studiu realizat de Institul Pasteur, în jur de 63% din infectările cu coronavirus au loc în familie.

„Mesele organizate atât în mediul privat, cât și în cel profesional, sunt cel mai frecvent raportate ca fiind la originea acestor infectări”, a explicat Institutul Pasteur, scrie BFMTV.

Pe locul doi se află deplasările în străinătate cu o rată de 53%.

Potrivit studiului, munca la distanță este un mod eficient de a se proteja de Covid-19.

Studiul mai arată că purtarea măștii și respectarea distanței sociale în locurile publice, reduce riscul de infectare. Astfel, magazinele, sălile de clasă, lăcașurile de cult sau chiar saloanele de coafură nu prezintă un risc crescut de infecție. Același lucru se referă și la practicarea sporturilor în aer liber, sau alte locații unde pot fi respectate măsurile de siguranță.

Acest lucru nu este valabil pentru restaurante, baruri sau săli de sport.

Potrivit sursei, în jur de 45% din persoanele testate pozitiv cunosc persoana de la care s-au infectat. Problema este că oamenii nu se izolează de la primele simptome, dar așteaptă rezultatele costului.

Cu toate acestea, oamenii de știință atenționează că rezultatele studiului nu sunt valabile pentru varianta britanică sau africană a virusului.

Acest studiu este o analiză intermediară a unei perioade de la 1 octombrie 2020 până la 31 ianuarie 2021. Studiul a inclus 77.208 de participanți cu infecție acută cu SARS-CoV-2.

#infectari #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.