(STUDIU) Locurile cu cel mai mare risc de infectare cu coronavirus

Potrivit unui studiu realizat de Institul Pasteur, în jur de 63% din infectările cu coronavirus au loc în familie.

„Mesele organizate atât în mediul privat, cât și în cel profesional, sunt cel mai frecvent raportate ca fiind la originea acestor infectări”, a explicat Institutul Pasteur, scrie BFMTV.

Pe locul doi se află deplasările în străinătate cu o rată de 53%.

Potrivit studiului, munca la distanță este un mod eficient de a se proteja de Covid-19.

Studiul mai arată că purtarea măștii și respectarea distanței sociale în locurile publice, reduce riscul de infectare. Astfel, magazinele, sălile de clasă, lăcașurile de cult sau chiar saloanele de coafură nu prezintă un risc crescut de infecție. Același lucru se referă și la practicarea sporturilor în aer liber, sau alte locații unde pot fi respectate măsurile de siguranță.

Acest lucru nu este valabil pentru restaurante, baruri sau săli de sport.

Potrivit sursei, în jur de 45% din persoanele testate pozitiv cunosc persoana de la care s-au infectat. Problema este că oamenii nu se izolează de la primele simptome, dar așteaptă rezultatele costului.

Cu toate acestea, oamenii de știință atenționează că rezultatele studiului nu sunt valabile pentru varianta britanică sau africană a virusului.

Acest studiu este o analiză intermediară a unei perioade de la 1 octombrie 2020 până la 31 ianuarie 2021. Studiul a inclus 77.208 de participanți cu infecție acută cu SARS-CoV-2.

#infectari #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.