(STUDIU) Locurile cu cel mai mare risc de infectare cu coronavirus

Potrivit unui studiu realizat de Institul Pasteur, în jur de 63% din infectările cu coronavirus au loc în familie.

„Mesele organizate atât în mediul privat, cât și în cel profesional, sunt cel mai frecvent raportate ca fiind la originea acestor infectări”, a explicat Institutul Pasteur, scrie BFMTV.

Pe locul doi se află deplasările în străinătate cu o rată de 53%.

Potrivit studiului, munca la distanță este un mod eficient de a se proteja de Covid-19.

Studiul mai arată că purtarea măștii și respectarea distanței sociale în locurile publice, reduce riscul de infectare. Astfel, magazinele, sălile de clasă, lăcașurile de cult sau chiar saloanele de coafură nu prezintă un risc crescut de infecție. Același lucru se referă și la practicarea sporturilor în aer liber, sau alte locații unde pot fi respectate măsurile de siguranță.

Acest lucru nu este valabil pentru restaurante, baruri sau săli de sport.

Potrivit sursei, în jur de 45% din persoanele testate pozitiv cunosc persoana de la care s-au infectat. Problema este că oamenii nu se izolează de la primele simptome, dar așteaptă rezultatele costului.

Cu toate acestea, oamenii de știință atenționează că rezultatele studiului nu sunt valabile pentru varianta britanică sau africană a virusului.

Acest studiu este o analiză intermediară a unei perioade de la 1 octombrie 2020 până la 31 ianuarie 2021. Studiul a inclus 77.208 de participanți cu infecție acută cu SARS-CoV-2.

#infectari #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.