(STUDIU) Locurile cu cel mai mare risc de infectare cu coronavirus

Potrivit unui studiu realizat de Institul Pasteur, în jur de 63% din infectările cu coronavirus au loc în familie.

„Mesele organizate atât în mediul privat, cât și în cel profesional, sunt cel mai frecvent raportate ca fiind la originea acestor infectări”, a explicat Institutul Pasteur, scrie BFMTV.

Pe locul doi se află deplasările în străinătate cu o rată de 53%.

Potrivit studiului, munca la distanță este un mod eficient de a se proteja de Covid-19.

Studiul mai arată că purtarea măștii și respectarea distanței sociale în locurile publice, reduce riscul de infectare. Astfel, magazinele, sălile de clasă, lăcașurile de cult sau chiar saloanele de coafură nu prezintă un risc crescut de infecție. Același lucru se referă și la practicarea sporturilor în aer liber, sau alte locații unde pot fi respectate măsurile de siguranță.

Acest lucru nu este valabil pentru restaurante, baruri sau săli de sport.

Potrivit sursei, în jur de 45% din persoanele testate pozitiv cunosc persoana de la care s-au infectat. Problema este că oamenii nu se izolează de la primele simptome, dar așteaptă rezultatele costului.

Cu toate acestea, oamenii de știință atenționează că rezultatele studiului nu sunt valabile pentru varianta britanică sau africană a virusului.

Acest studiu este o analiză intermediară a unei perioade de la 1 octombrie 2020 până la 31 ianuarie 2021. Studiul a inclus 77.208 de participanți cu infecție acută cu SARS-CoV-2.

#infectari #COVID-19 #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.