(STUDIU) Programul prelungit de lucru ucide 745.000 de oameni anual. Avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății

Potrivit rezultateloe unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și a Organizația Internațională a Muncii (OIM) programul prelungit de lucru ucide sute de mii de oameni în întreaga lume în fiecare an.

Potrivit cercetătilor celor două organizații mondiale, s-au înregistrat aproximativ 745.000 de decese cauzate de accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice în 2016, marcând o creștere de 29% din 2000.

Studiul, publicat în jurnalul Environment International, a reprezentat o primă analiză globală a pierderilor de vieți și de sănătate asociate cu program excesiv de muncă.

OMS și OIM au estimat că 398.000 de persoane au murit din cauza accidentului vascular cerebral și 347.000 din cauza bolilor de inimă în 2016, ca urmare a faptului că au lucrat cel puțin 55 de ore pe săptămână. Între 2000 și 2016, numărul deceselor cauzate de bolile de inimă din cauza orelor de muncă lungi a crescut cu 42%, iar din cauza accidentului vascular cerebral cu 19%.

Studiul a concluzionat că lucrul cu 55 sau mai multe ore pe săptămână este asociat cu un risc estimat cu 35% mai mare de accident vascular cerebral și cu un risc cu 17% mai mare de a muri din cauza bolii ischemice de inimă, comparativ cu munca de 35-40 de ore pe săptămână. În 2016, 488 de milioane de oameni din întreaga lume au fost expuși la ore lungi de lucru de peste 55 de ore pe săptămână, au estimat OMS și OIM.

„Povara bolii legate de muncă” sa dovedit a fi deosebit de semnificativă la bărbați (72% din decese au avut loc la bărbați), la persoanele care trăiesc în Pacificul de Vest (în care OMS include China, Coreea de Sud, Australia și Japonia printre alte țări) și regiunile din Asia de Sud-Est și lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă, a declarat OMS luni.

„Majoritatea deceselor înregistrate s-au numărat în rândul persoanelor care au murit cu vârste cuprinse între 60 și 79 de ani, care au lucrat timp de 55 de ore sau mai mult pe săptămână între 45 și 74 de ani”, a adăugat organizația.

Studiul OMS-OIM a inclus analiza a 37 de studii privind bolile cardiace ischemice și a 22 de studii privind accidentul vascular cerebral, precum și datele din peste 2.300 de anchete colectate în 154 de țări din perioada 1970-2018.

Deși studiul nu a acoperit perioada pandemiei, concluziile vin într-un moment în care numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creștere și în prezent se ridică la 9% din populația totală la nivel global, a spus OMS, adăugând: „Această tendință pune chiar și mai multe persoane cu risc de dizabilitate profesională și deces precoce ”.

Pandemia de coronavirus a pus, de asemenea, mai mult accent pe programul de lucru, avertizând OMS că pandemia accelerează evoluțiile care ar putea alimenta tendința către creșterea timpului de lucru.

Directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a menționat că pandemia „a schimbat semnificativ modul în care lucrează mulți oameni”.

„Telemunca a devenit o normă în multe industrii, adesea estompând granițele dintre casă și muncă. În plus, multe companii au fost forțate să reducă sau să oprească operațiunile pentru a economisi bani, iar persoanele care încă se află pe salariu ajung să lucreze mai multe ori. Nici un loc de muncă nu merită riscul de accident vascular cerebral sau boli de inimă. Guvernele, angajatorii și lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra limitelor pentru a proteja sănătatea lucrătorilor „, a spus el.

OMS a recomandat guvernelor „să introducă, să pună în aplicare și să aplice legile, reglementările și politicile care interzic orele suplimentare obligatorii și să asigure limite maxime ale timpului de lucru” și a sugerat că angajații ar putea împărți programul de lucru pentru a se asigura că numărul de ore lucrate nu urcă peste 55 sau mai mult pe săptămână.

#ucide #program prelungit #Overtime #ore de munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.