Sturza și-a vândut businessul cu țevi de plastic cu 1,8 milioane de euro. Cine este noul proprietar

Grupului Teraplast, producător de materiale de construcţii, anunță finalizarea tranzacției pachetul majoritar de acţiuni al Palplast din Republica Moldova, în valoare de 1,8 milioane de euro, potrivit unei informări publicate la Bursa de Valori București (BVB).

„Astfel, TeraPlast intră în posesia acțiunilor care reprezintă pachetul majoritar în compania Palplast, respectiv o deținere de 51%, în timp ce acționarul actual, Fribourg Capital va deține 49%. Valoarea tranzacției se ridică în total la 1,8 milioane de euro, din care 1 milion de euro aport al TeraPlast SA la capitalul Palplast și 800 de mii de euro plătiți către acționarul existent”, potrivit informării transmise la BVB.

Conform companiei, Palplast Moldova va utiliza suma obținută pentru diversificarea capacității de producție și extinderea platformei logistice.

Palplast SRL Republica Moldova este un producător de ţevi din polietilenă, a cărui fabrică este amplasată în centrul Republicii Moldova, în municipiul Călaraşi, la 50 de kilometri de capitala Chişinău.

Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de sud-est şi este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack şi Somplast. Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP. Acţiunile companiei sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti, în indicii Small Cap şi Global All Cap ai FTSE Russell, în indicii MSCI Frontier IMI (Investable Market Index) şi în indicii CECE MidCap şi ROTX EUR ai Bursei de Valori de la Viena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țevi #Sturza #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.