Sturza și-a vândut businessul cu țevi de plastic cu 1,8 milioane de euro. Cine este noul proprietar

Grupului Teraplast, producător de materiale de construcţii, anunță finalizarea tranzacției pachetul majoritar de acţiuni al Palplast din Republica Moldova, în valoare de 1,8 milioane de euro, potrivit unei informări publicate la Bursa de Valori București (BVB).

„Astfel, TeraPlast intră în posesia acțiunilor care reprezintă pachetul majoritar în compania Palplast, respectiv o deținere de 51%, în timp ce acționarul actual, Fribourg Capital va deține 49%. Valoarea tranzacției se ridică în total la 1,8 milioane de euro, din care 1 milion de euro aport al TeraPlast SA la capitalul Palplast și 800 de mii de euro plătiți către acționarul existent”, potrivit informării transmise la BVB.

Conform companiei, Palplast Moldova va utiliza suma obținută pentru diversificarea capacității de producție și extinderea platformei logistice.

Palplast SRL Republica Moldova este un producător de ţevi din polietilenă, a cărui fabrică este amplasată în centrul Republicii Moldova, în municipiul Călaraşi, la 50 de kilometri de capitala Chişinău.

Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de sud-est şi este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack şi Somplast. Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul TRP. Acţiunile companiei sunt incluse în indicele de referinţă BET al Bursei de Valori Bucureşti, în indicii Small Cap şi Global All Cap ai FTSE Russell, în indicii MSCI Frontier IMI (Investable Market Index) şi în indicii CECE MidCap şi ROTX EUR ai Bursei de Valori de la Viena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țevi #Sturza #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.