SUA condamnă măsurile Rusiei prin care ar putea confisca activele firmelor străine: O decizie ilegală

Statele Unite au condamnat rapoartele potrivit cărora Moscova ar putea confisca activele întreprinderilor care au încetat să mai opereze în Rusia din cauza invaziei Ucrainei.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a avertizat că o astfel de mișcare va duce la „mai multă durere economică”. În acest context, președintele Biden va anunța noi măsuri împotriva Rusiei.

Sechestrarea de către Rusia a activelor companiilor străine ar fi o „decizie ilegală”, a scris Psaki pe Twitter. „Va agrava mesajul clar către comunitatea globală de afaceri din Rusia nu este un loc sigur pentru a investi și a face afaceri”, a adăugat ea.

These decisions are ultimately up to companies. As President Biden said earlier this week, we welcome the decisions of companies to exit Russia because they want no part of Russia’s war of choice against Ukraine.

— Jen Psaki (@PressSec) March 11, 2022

Ca răspuns la un număr tot mai mare de firme care își suspendă operațiunile, Moscova a avertizat că ar putea naționaliza fabricile de producție sau fabricile în care munca a fost suspendată.

Partidul lui Putin Rusia Unită a propus luni această mișcare, deși Andrei Turchak, secretarul consiliului său general, a recunoscut că este o „măsură extremă”.

„Dar nu vom tolera înjunghiile în spate și ne vom proteja poporul. Acesta este un război adevărat, și nu împotriva Rusiei în ansamblu, ci împotriva cetățenilor”, a spus Turchak.

Joi, partidul a declarat că președintele Vladimir Putin pregătește „soluții legale” pentru a pune în aplicare planul.

În această situație, corporațiile globale care întrerup relațiile de afaceri sau au oprit operațiunile în Rusia au declarat pentru BBC că în prezent nu intenționează să-și schimbe planurile.

„Nu am avut indicii de la autoritățile ruse că intenționează să ne naționalizeze bunurile”, a declarat un purtător de cuvânt al Coca-Cola.

BP, care a anunțat că își va descărca pachetul de acțiuni la firma petrolieră de stat rusă Rosneft, a declarat că „poziția sa este neschimbată”.

„Am decis să renunțăm la acțiunile noastre din Rosneft și de afacerile noastre cu Rosneft în Rusia și urmărim asta. Nu există nicio schimbare sau o actualizare în acest sens”, a spus un purtător de cuvânt.

#nationalizarea companiilor #active #confiscare #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.