SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Analiștii susțin că în acest moment războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază, iar Statele Unite și Occidentul au pregătit lovitura de grație pentru Vladimir Putin: i-au blocat pur și simplu ultima mutare. Președintele rus nu mai are posibilitatea de a ieși singur din război și are nevoie de Vest pentru a crea o altă narațiune în Rusia și de a supraviețui politic, scrie ziare.com.

Cum suntem destul de aproape de similara criză a rachetelor URSS-ului din Cuba, din octombrie 1962, când dialogul dintre John F. Kennedy și Nikita Hrușciov a rezolvat conflictul, acum Occidentul i-a blocat comunicarea lui Putin cu Vestul și posibilitatea unei eventuale negocieri de ieșire din războiul din Ucraina, potrivit unei analize din Bloomberg.

În urmă cu câteva zile, președintele american Joe Biden, aflat într-o campanie de strângere de fonduri din SUA, și-a exprimat nedumerirea care se află în mintea multor oameni, în prezent: ”Încercăm să ne dăm seama, care este calea de ieșire (din război-n.a.) a lui Putin? Unde se va opri? Unde va găsi o cale de ieșire?”

Această întrebare privitoare la Vladimir Putin răsună pe toate culoarele puterii ale întregii alianțe occidentale și din toată lumea. Nici măcar Beijing-ul și New Delhi nu vor ca Kremlinul să folosească armele nucleare în războiul său împotriva Ucrainei.

O așa-numită lovitură nucleară ”limitată” a lui Putin ar putea, cum a avertizat Biden, să scape de sub control situația și ea ar escalada într-un adevărat Armaghedon.

Ultima data când lumea a contemplat serios acest scenariu cel mai întunecat a fost criza rachetelor sovietice din Cuba, în octombrie 1962, în urmă cu exact 60 de ani. În acel moment, liderii de la Washington și Moscova au găsit o cale de ieșire, sub forma unui acord secret, care a ieșit la iveală mult mai târziu: retragerea rachetelor URSS-ului din Cuba, contra similara mutare a SUA, a ogivelor din Turcia.

Unii experți, precum Timothy Snyder de la Universitatea Yale, consideră că această obsesie a Occidentului de a-i furniza lui Putin căi de ieșire din război este una ”profund perversă”.

Putin ”nu are nevoie de ajutorul nostru în lumea reală pentru a crea ficțiuni liniștitoare pentru ruși. El face asta de 20 de ani, fără ajutorul nostru”, controlând mass-media rusă și creând o realitate virtuală, în care are întotdeauna o cale de ieșire.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.