SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Analiștii susțin că în acest moment războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază, iar Statele Unite și Occidentul au pregătit lovitura de grație pentru Vladimir Putin: i-au blocat pur și simplu ultima mutare. Președintele rus nu mai are posibilitatea de a ieși singur din război și are nevoie de Vest pentru a crea o altă narațiune în Rusia și de a supraviețui politic, scrie ziare.com.

Cum suntem destul de aproape de similara criză a rachetelor URSS-ului din Cuba, din octombrie 1962, când dialogul dintre John F. Kennedy și Nikita Hrușciov a rezolvat conflictul, acum Occidentul i-a blocat comunicarea lui Putin cu Vestul și posibilitatea unei eventuale negocieri de ieșire din războiul din Ucraina, potrivit unei analize din Bloomberg.

În urmă cu câteva zile, președintele american Joe Biden, aflat într-o campanie de strângere de fonduri din SUA, și-a exprimat nedumerirea care se află în mintea multor oameni, în prezent: ”Încercăm să ne dăm seama, care este calea de ieșire (din război-n.a.) a lui Putin? Unde se va opri? Unde va găsi o cale de ieșire?”

Această întrebare privitoare la Vladimir Putin răsună pe toate culoarele puterii ale întregii alianțe occidentale și din toată lumea. Nici măcar Beijing-ul și New Delhi nu vor ca Kremlinul să folosească armele nucleare în războiul său împotriva Ucrainei.

O așa-numită lovitură nucleară ”limitată” a lui Putin ar putea, cum a avertizat Biden, să scape de sub control situația și ea ar escalada într-un adevărat Armaghedon.

Ultima data când lumea a contemplat serios acest scenariu cel mai întunecat a fost criza rachetelor sovietice din Cuba, în octombrie 1962, în urmă cu exact 60 de ani. În acel moment, liderii de la Washington și Moscova au găsit o cale de ieșire, sub forma unui acord secret, care a ieșit la iveală mult mai târziu: retragerea rachetelor URSS-ului din Cuba, contra similara mutare a SUA, a ogivelor din Turcia.

Unii experți, precum Timothy Snyder de la Universitatea Yale, consideră că această obsesie a Occidentului de a-i furniza lui Putin căi de ieșire din război este una ”profund perversă”.

Putin ”nu are nevoie de ajutorul nostru în lumea reală pentru a crea ficțiuni liniștitoare pentru ruși. El face asta de 20 de ani, fără ajutorul nostru”, controlând mass-media rusă și creând o realitate virtuală, în care are întotdeauna o cale de ieșire.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova își modernizează rapid parcul de utilaje, iar importurile de tehnică specializată au devenit un barometru al investițiilor și al activității din construcții și infrastructură, arată o analiză semnată de economistul Iurie Rija. Potrivit datelor pentru perioada 2023–2025, pe piața locală au intrat 541 de unități de спецтехникă în valoare totală de 394,4 milioane de lei, cu o creștere puternică de la an la an.

Datele indică o accelerare clară a importurilor: de la 103 utilaje în 2023 (71,7 mln lei) la 187 în 2024 (146,5 mln lei), iar în 2025 s-a ajuns la 251 utilaje (176,2 mln lei). Per total, în trei ani, piața a crescut cu +143,7% la număr și +145,6% ca valoare, ceea ce sugerează o relansare a investițiilor și a cererii pentru echipamente în proiecte de infrastructură.

Structura importurilor este puternic concentrată pe două categorii: excavatoare și mini-excavatoare, care însumează aproape 99% din fluxul total. În perioada analizată au fost importate 340 de excavatoare în valoare de 311,3 mln lei – adică 62,8% din numărul total, dar 78,9% din valoare. Prețul mediu al unui excavator importat este estimat la 915,6 mii lei.

Mini-excavatoarele au totalizat 196 unități, în valoare de 79,5 mln lei (36,2% din număr și 20,2% din valoare), cu un preț mediu de 405,8 mii lei – de circa 2,3 ori mai ieftin decât un excavator clasic. Restul categoriilor (excavator-pogruzciк, excavator cu braț lung, cilindru compactor etc.) au avut importuri marginale.

O caracteristică-cheie a pieței este ponderea mare a utilajelor second-hand: 371 unități (68,6%) față de 170 utilaje noi (31,4%). Ca valoare, diferența e mai mică: second-hand-ul însumează 235,7 mln lei (59,8%), iar utilajele noi – 158,7 mln lei (40,2%). Prețul mediu al unei unități noi este de 933,5 mii lei, față de 635,4 mii lei pentru una second-hand.

Totuși, analiza arată o tendință clară: importurile de utilaje noi cresc mai repede. Dacă în 2023 au intrat doar 26 de utilaje noi, în 2025 au fost 98 – aproape de 4 ori mai multe. În același timp, utilajele second-hand au crescut de la 77 la 153.

În segmentul excavatoarelor noi, China este furnizorul principal: 81 de unități (80,2% din număr) și 97,9 mln lei (72,5% din valoare). Urmează volume mici din Polonia, Coreea, Marea Britanie, Japonia, țări UE, Danemarca și Turcia, cu diferențe mari de preț – de la segment bugetar până la utilaje premium.

Pe piața excavatoarelor second-hand, lider este Japonia – 105 unități (43,9%), urmată de Germania (31 unități) și alte state europene, inclusiv Olanda și Marea Britanie. Segmentul second-hand este mult mai fragmentat: 120 de companii au importat excavatoare folosite, față de 23 care au adus excavatoare noi.

Rija evidențiază că mini-excavatoarele au avut o dinamică mai rapidă decât excavatoarele clasice: în 2025 importul a urcat la 101 unități, după 57 în 2024 și 38 în 2023. În acest segment, China este tot lider la utilaje noi, dar cu o pondere mai mică (46,4%), ceea ce indică o concurență mai puternică din partea producătorilor europeni.