SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Analiștii susțin că în acest moment războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază, iar Statele Unite și Occidentul au pregătit lovitura de grație pentru Vladimir Putin: i-au blocat pur și simplu ultima mutare. Președintele rus nu mai are posibilitatea de a ieși singur din război și are nevoie de Vest pentru a crea o altă narațiune în Rusia și de a supraviețui politic, scrie ziare.com.

Cum suntem destul de aproape de similara criză a rachetelor URSS-ului din Cuba, din octombrie 1962, când dialogul dintre John F. Kennedy și Nikita Hrușciov a rezolvat conflictul, acum Occidentul i-a blocat comunicarea lui Putin cu Vestul și posibilitatea unei eventuale negocieri de ieșire din războiul din Ucraina, potrivit unei analize din Bloomberg.

În urmă cu câteva zile, președintele american Joe Biden, aflat într-o campanie de strângere de fonduri din SUA, și-a exprimat nedumerirea care se află în mintea multor oameni, în prezent: ”Încercăm să ne dăm seama, care este calea de ieșire (din război-n.a.) a lui Putin? Unde se va opri? Unde va găsi o cale de ieșire?”

Această întrebare privitoare la Vladimir Putin răsună pe toate culoarele puterii ale întregii alianțe occidentale și din toată lumea. Nici măcar Beijing-ul și New Delhi nu vor ca Kremlinul să folosească armele nucleare în războiul său împotriva Ucrainei.

O așa-numită lovitură nucleară ”limitată” a lui Putin ar putea, cum a avertizat Biden, să scape de sub control situația și ea ar escalada într-un adevărat Armaghedon.

Ultima data când lumea a contemplat serios acest scenariu cel mai întunecat a fost criza rachetelor sovietice din Cuba, în octombrie 1962, în urmă cu exact 60 de ani. În acel moment, liderii de la Washington și Moscova au găsit o cale de ieșire, sub forma unui acord secret, care a ieșit la iveală mult mai târziu: retragerea rachetelor URSS-ului din Cuba, contra similara mutare a SUA, a ogivelor din Turcia.

Unii experți, precum Timothy Snyder de la Universitatea Yale, consideră că această obsesie a Occidentului de a-i furniza lui Putin căi de ieșire din război este una ”profund perversă”.

Putin ”nu are nevoie de ajutorul nostru în lumea reală pentru a crea ficțiuni liniștitoare pentru ruși. El face asta de 20 de ani, fără ajutorul nostru”, controlând mass-media rusă și creând o realitate virtuală, în care are întotdeauna o cale de ieșire.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.