SUA și Occidentul au gândit lovitura de grație pentru Putin: I-au blocat ultima mutare

Analiștii susțin că în acest moment războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază, iar Statele Unite și Occidentul au pregătit lovitura de grație pentru Vladimir Putin: i-au blocat pur și simplu ultima mutare. Președintele rus nu mai are posibilitatea de a ieși singur din război și are nevoie de Vest pentru a crea o altă narațiune în Rusia și de a supraviețui politic, scrie ziare.com.

Cum suntem destul de aproape de similara criză a rachetelor URSS-ului din Cuba, din octombrie 1962, când dialogul dintre John F. Kennedy și Nikita Hrușciov a rezolvat conflictul, acum Occidentul i-a blocat comunicarea lui Putin cu Vestul și posibilitatea unei eventuale negocieri de ieșire din războiul din Ucraina, potrivit unei analize din Bloomberg.

În urmă cu câteva zile, președintele american Joe Biden, aflat într-o campanie de strângere de fonduri din SUA, și-a exprimat nedumerirea care se află în mintea multor oameni, în prezent: ”Încercăm să ne dăm seama, care este calea de ieșire (din război-n.a.) a lui Putin? Unde se va opri? Unde va găsi o cale de ieșire?”

Această întrebare privitoare la Vladimir Putin răsună pe toate culoarele puterii ale întregii alianțe occidentale și din toată lumea. Nici măcar Beijing-ul și New Delhi nu vor ca Kremlinul să folosească armele nucleare în războiul său împotriva Ucrainei.

O așa-numită lovitură nucleară ”limitată” a lui Putin ar putea, cum a avertizat Biden, să scape de sub control situația și ea ar escalada într-un adevărat Armaghedon.

Ultima data când lumea a contemplat serios acest scenariu cel mai întunecat a fost criza rachetelor sovietice din Cuba, în octombrie 1962, în urmă cu exact 60 de ani. În acel moment, liderii de la Washington și Moscova au găsit o cale de ieșire, sub forma unui acord secret, care a ieșit la iveală mult mai târziu: retragerea rachetelor URSS-ului din Cuba, contra similara mutare a SUA, a ogivelor din Turcia.

Unii experți, precum Timothy Snyder de la Universitatea Yale, consideră că această obsesie a Occidentului de a-i furniza lui Putin căi de ieșire din război este una ”profund perversă”.

Putin ”nu are nevoie de ajutorul nostru în lumea reală pentru a crea ficțiuni liniștitoare pentru ruși. El face asta de 20 de ani, fără ajutorul nostru”, controlând mass-media rusă și creând o realitate virtuală, în care are întotdeauna o cale de ieșire.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.