Supranumită ”Insula de Aur a Cretei”, abundă în plaje exotice. Locul părăsit din Grecia ce pare rupt din alt continent

Grecia, țara elenă cu mii de insule, care mai de care mai spectaculoase, continuă să surprindă turiștii dornici să exploreze comorile ascunse ale naturii.

La aproximativ 15 kilometri sud de Creta, există o insulă nelocuită, numită Chrissi, care are plaje exotice și o natură protejată, ce este supranumită ”Insula de aur a Cretei”, conform discovergreece.com.

Numele vine de la culoarea nisipului care strălucește de-a dreptul pe toate plajele. Insula este foarte mică, având o suprafață de circa 6 kilometri pătrați și o lungime de numai 7 kilometri. Apa este foarte limpede, are scoici colorate și în aer plutește mirosul de cedru.

Insula nu a fost întotdeauna părăsită. Chrissi a fost locuită în epoca bronzului și în cea romană. Dar istoria sa este mai degrabă legată de natură decât de oameni.

Scufundată în urmă cu aproximativ 350.000 de ani, acum abundă în scoici fosilizate și are una dintre cele mai mari păduri naturale de cedru din Europa, la care se adaugă peste 120 de specii de păsări migratoare. Face parte din rețeaua Natura 200, adică este un mediu protejat în Europa.

Se organizează numeroase excursii cu barca de la insula Creta pe insula Chrissi, drept urmare este accesibilă și ușor de explorat.

Chrissi Island , Greece pic.twitter.com/Bweney0qwG

— Breeze (@breeze202_2) July 28, 2022

#insula #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.