Tablou îngrijorător! Moldovenii nu mai au bani pentru economii. Scădere abruptă a depozitelor bancare

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, în primele trei luni ale anului curent, a fost înregistrată o scădere a depozitelor cu 6,2 miliarde de lei, susține economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nici după jaful bancar din 2014, depozitele bancare nu au scăzut atât de mult. De la 51,7 miliarde de lei la sfârșitul anului 2014, la 50,2 miliarde de lei în 2015. Ulterior și-au revenit rapid. Acum, din cauza războiului din Ucraina, depozitele de 6,2 miliarde de lei care au scăzut, majoritatea au fost din contul persoanelor fizice, circa 75% sau 4,6 miliarde de lei. Însă, această reducere reprezintă 9% din totalul depozitelor de 51,3 miliarde de lei pe care le au în bănci cetățenii simpli.

La sfârșitul anului trecut, din cele 90 de miliarde de lei, depozitele persoanelor fizice și juridice, cu dobândă la termen, erau doar 36,5 miliarde de lei. Restul 53,5 miliarde de lei erau fără dobândă sau cu dobândă mică. „Atât persoanele fizice, cât agenții economici, 2/3 din banii pe care îi țin în bănci stau fără dobândă. Astfel, se ratează anual circa un miliard de lei pentru dobânda pe care nu o obținem”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță afirmă că moldovenii nu au unde investi banii proprii, dacă îi țin în bănci fără dobândă. În afară de depozite bancare, în Republica Moldova nu mai există și altceva. Piața de capital nu lucrează, acțiuni sau obligațiuni nimeni nu procură. Iar unicul instrument financiar disponibil, hârtiile de valoare de stat, nu au un mecanism prin care cetățenii pot să le procure. Există posibilitate prin băncile licențiate, dar nu se întâmplă acest lucru. Moldovenii depun banii în bancă, de regulă fără dobândă, iar banca pe acești bani procură hârtie de valoare de stat și câștigă bani”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, când este stabilitate în țară lucrul acesta nu se prea observă. De exemplu, în luna septembrie, anul trecut, băncile au luat bani de la cetățeni cu 4,17% lunar și ofereau credite Guvernului cu 5,8%. Însă, în perioada de criză, cauzată de război, băncile au depozitat banii oamenilor cu 4,16%, dar au oferit credite Guvernului cu 13,66% lunar. În aprilie, dobânda pentru creditele oferite Guvernului a ajuns 17%.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #scadere #populație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.