Țara care a împrumutat 1 miliard de dolari de la China și acum este la un pas să piardă o parte din teritoriu

Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă. Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China.

Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii.

„Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu. La noi e 26”, spune Zvdravko Krivokapic, premierul din Muntenegru.

China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti.

Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

Uniunea Europeană a refuzat să ajute țara candidată să ramburseze un împrumut de 1 miliard de dolari luat de la ExIm Bank din China, pentru un proiect de autostradă neterminat.

Micul stat din Balcanii de Vest și-ar putea găsi în curând terenurile confiscate de o bancă condusă de guvernul comunist chinez, fără speranță de ajutor din exterior.

Purtătoarea de cuvânt a UE, Ana Pisonero, a declarat pentru RFE / RL că blocul „nu rambursează împrumuturile de la terți”, deși a adăugat că Bruxelles-ul are îngrijorări cu privire la „efectele socioeconomice și financiare pe care le pot avea unele investiții ale Chinei”, precum și riscurile a dezechilibrelor economice și a „dependenței datoriei”.

#imprumut #riscuri #muntenegru #miliard #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.