Țara care a împrumutat 1 miliard de dolari de la China și acum este la un pas să piardă o parte din teritoriu

Muntenegru a împrumutat un miliard de dolari de la chinezi pentru a realiza o autostradă. Lucrările au fost dirijate tot de o firmă din China.

Banii s-au terminat, iar acum muntenegrenii riscă să facă concesii.

„Trebuie să recunosc că este cea mai scumpă autostradă din Europa. În Serbia, un tronson asemănător, la o topografie similară, a costat 16 milioane de euro pe kilomreu. La noi e 26”, spune Zvdravko Krivokapic, premierul din Muntenegru.

China a aplicat aceeaşi schemă şi în Sri Lanka şi Djibouti.

Speranţa pentru Muntenergru este să obţină un împrumut de la Uniunea Europeană ca să poată da banii înapoi Chinei şi să poată continua lucrările.

Uniunea Europeană a refuzat să ajute țara candidată să ramburseze un împrumut de 1 miliard de dolari luat de la ExIm Bank din China, pentru un proiect de autostradă neterminat.

Micul stat din Balcanii de Vest și-ar putea găsi în curând terenurile confiscate de o bancă condusă de guvernul comunist chinez, fără speranță de ajutor din exterior.

Purtătoarea de cuvânt a UE, Ana Pisonero, a declarat pentru RFE / RL că blocul „nu rambursează împrumuturile de la terți”, deși a adăugat că Bruxelles-ul are îngrijorări cu privire la „efectele socioeconomice și financiare pe care le pot avea unele investiții ale Chinei”, precum și riscurile a dezechilibrelor economice și a „dependenței datoriei”.

#imprumut #riscuri #muntenegru #miliard #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.