Țara care elimină complet restricțiile împotriva COVID. „Este timpul să ne întoarcem la o viață normală”

Norvegia anunță că, începând cu sâmbătă, 25 septembrie, ora 16:00, pe 25 septembrie vor fi eliminate toate restricțiile naționale împotriva coronavirusului. Anunțul a fost făcut de premierul Erna Solberg la o conferință de presă din 24 septembrie.

Cu toate aceste, oficialul îi îndeamnă pe cetățeni să păstreze în continuare distanța socială și alte măsuri de protecție.

„Versiunea scurtă este că acum putem trăi la fel de normal”, a spus premierul Erna Solberg.

Potrivit informațiilor, municipalitățile locale pot decide în continuare să păstreze și / sau să introducă măsuri acolo unde este necesar, cum ar fi purtarea măștilor în transportul public sau alte recomandări privind distanțarea socială.

Ultimele restricții privind călătoriile, frontierele și carantina

Toți rezidenții din țările UE / SEE / Schenghen și din Regatul Unit vor putea intra în Norvegia indiferent de motiv începând cu 25 septembrie. Acest lucru se aplică și rezidenților așa-numitelor „țări violet”.

Țările violet sunt cele din afara UE / SEE considerate a avea un nivel satisfăcător de scăzut de infecție. În prezent, această listă este formată din Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Singapore și Taiwan, dar nu și Canada sau Statele Unite. Bineînțeles, regulile anterioare care permit vizitele membrilor apropiați ai familiei rămân în vigoare.

Cu toate acestea, perioada de carantină va rămâne în vigoare pentru călătorii care sosesc din țări din zona roșie, deși perioada de carantină poate fi petrecută într-o casă privată. Călătorii complet vaccinați care pot dovedi digital vaccinarea utilizând certificatul digital al UE sunt scutiți.

Guvernul a anunțat, de asemenea, următoarele faze ale redeschiderii frontierei.

76,17% din populație a primit cel puțin o doză, 66,54% fiind acum complet vaccinați.

#Norvegia #restrictii #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.