Țara care elimină complet restricțiile împotriva COVID. „Este timpul să ne întoarcem la o viață normală”

Norvegia anunță că, începând cu sâmbătă, 25 septembrie, ora 16:00, pe 25 septembrie vor fi eliminate toate restricțiile naționale împotriva coronavirusului. Anunțul a fost făcut de premierul Erna Solberg la o conferință de presă din 24 septembrie.

Cu toate aceste, oficialul îi îndeamnă pe cetățeni să păstreze în continuare distanța socială și alte măsuri de protecție.

„Versiunea scurtă este că acum putem trăi la fel de normal”, a spus premierul Erna Solberg.

Potrivit informațiilor, municipalitățile locale pot decide în continuare să păstreze și / sau să introducă măsuri acolo unde este necesar, cum ar fi purtarea măștilor în transportul public sau alte recomandări privind distanțarea socială.

Ultimele restricții privind călătoriile, frontierele și carantina

Toți rezidenții din țările UE / SEE / Schenghen și din Regatul Unit vor putea intra în Norvegia indiferent de motiv începând cu 25 septembrie. Acest lucru se aplică și rezidenților așa-numitelor „țări violet”.

Țările violet sunt cele din afara UE / SEE considerate a avea un nivel satisfăcător de scăzut de infecție. În prezent, această listă este formată din Noua Zeelandă, Arabia Saudită, Singapore și Taiwan, dar nu și Canada sau Statele Unite. Bineînțeles, regulile anterioare care permit vizitele membrilor apropiați ai familiei rămân în vigoare.

Cu toate acestea, perioada de carantină va rămâne în vigoare pentru călătorii care sosesc din țări din zona roșie, deși perioada de carantină poate fi petrecută într-o casă privată. Călătorii complet vaccinați care pot dovedi digital vaccinarea utilizând certificatul digital al UE sunt scutiți.

Guvernul a anunțat, de asemenea, următoarele faze ale redeschiderii frontierei.

76,17% din populație a primit cel puțin o doză, 66,54% fiind acum complet vaccinați.

#Norvegia #restrictii #COVID-19

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.