Țara care vrea să le interzică tinerilor să mai fumeze

În cazul în care proiectul de lege privind tutunul și vapatul va fi adoptat în cele din urmă, vânzarea de produse din tutun oricărei persoane născute după 1 ianuarie 2009 în Marea Britanie va fi o infracțiune.

Acest lucru înseamnă că, în prezent, copiii cu vârsta de 15 ani sau mai tineri nu vor putea cumpăra niciodată o țigară în mod legal, relatează Sky News.

Planul s-a numărat printre cele trei politici cheie anunțate de premierul britanic Rishi Sunak la conferința Partidului Conservator de anul trecut.

Cu toate acestea, unii conservatori mai permisivi au criticat interdicția, ceea ce înseamnă că premierul ar putea fi nevoit să se bazeze pe sprijinul din partea cealaltă a Camerei Comunelor pentru a trece proiectul de lege.

Printre cei care se opun interdicției se numără predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, care a descris planurile ca fiind „profund neconservatoare” și Boris Johnson, care a catalogat mișcarea drept „o nebunie”.

Parlamentarilor conservatori li s-a acordat un vot liber cu privire la legislație și se așteaptă ca mai mulți să se opună atunci când va avea loc prima dezbatere completă în Camera Comunelor, marți.

Cu toate acestea, Partidul Laburist va susține propunerile, ceea ce face probabil ca legislația să treacă acest prim obstacol, indiferent de opoziția conservatorilor.

Proiectul de lege nu ar incrimina fumatul în sine, iar cei cu vârsta de 18 ani sau mai mult pot cumpăra țigări pentru totdeauna fără repercusiuni legale. Cu toate acestea, persoanele mai în vârstă ar putea fi nevoite să aibă asupra lor un act de identitate dacă vor să cumpere țigări în viitor.

Scopul interdicției este de a împiedica oamenii să fumeze chiar înainte de a se apuca de fumat, deoarece guvernul a atras atenția asupra faptului că fumatul creează o dependență foarte mare, patru din cinci fumători începând să fumeze înainte de vârsta de 20 de ani și rămânând dependenți pe viață.

Magazinele care nu respectă regulile vor fi sancționate imediat, iar guvernul spune că banii îi va folosi pentru alte măsuri de reprimare.

La începutul acestui an, noua coaliție guvernamentală din Noua Zeelandă a abrogat ceea ce ar fi fost prima interdicție la nivel mondial privind posibilitatea tinerilor de a cumpăra țigări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fumat #tineri #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere surpriză în trimestrul III 2025 de 5,2%, comparativ cu perioada similară a anului 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, pe ansamblul primelor nouă luni ale anului, creșterea economică este de doar 2,0%, semn că avansul din vară nu reușește să compenseze slăbiciunile din prima parte a anului.

Motorul principal al creșterii a fost agricultura, care a avut o contribuție de +2,1 puncte procentuale la PIB, după o creștere a valorii adăugate brute de 15%, care confirmă încă o dată dependența economiei de factorul climatic. Construcțiile au adus un plus de 0,7%, iar industria prelucrătoare și tranzacțiile imobiliare au avut contribuții modeste, de doar 0,2% fiecare.

În schimb, unele sectoare au frânat economia. HoReCa (cazare și alimentație publică) a scăzut cu 1,6%, iar alte activități de servicii au înregistrat un declin de 7,6%, semnalând o cerere internă încă fragilă. Chiar și activitățile gospodăriilor casnice au raportat o prăbușire de 27,8%, deși impactul direct în PIB este redus.

Un detaliu important este rolul tot mai mare al statului în creșterea economică: impozitele nete pe produs au crescut cu 11,1%, contribuind cu 1,4% la majorarea PIB, ceea ce indică faptul că o parte importantă a avansului vine din fiscalitate, nu din productivitate.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB a fost susținută de investiții, formarea brută de capital fix a crescut cu 17,9%, având o contribuție de 3,7%, și de consumul populației, care a urcat cu 2,9%. Exporturile totale de bunuri și servicii au crescut cu 14%, dar acest câștig a fost aproape anulat de majorarea importurilor cu 5,5%, care a redus creșterea PIB cu 3,1%.

Imaginea de ansamblu devine și mai nuanțată în datele cumulative. În ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul a ajuns la 257,3 miliarde lei, însă avansul real de 2,0% este modest pentru o economie aflată în recuperare. Agricultura și construcțiile au rămas piloni ai creșterii, în timp ce industria prelucrătoare (-1,1%), tranzacțiile imobiliare (-2,0%) și activitățile profesionale (-5,9%) au tras economia în jos.

Comparativ cu statele din regiune, Moldova se situează peste media UE, care a crescut cu 1,6% în trimestrul III 2025, și peste România (1,2%), dar rămâne mult sub performanțele unor economii precum Irlanda (10,8%).

Concluzia din datele statistice relevă că avansul economiei cu 5,2% din trimestrul III arată bine, dar economia Moldovei rămâne dependentă de agricultură, investiții publice și importuri, fără un impuls din industrie și servicii cu valoare adăugată mare.