Tarife vamale usturătoare pentru importul de cereale! Sunt vizați și fermierii moldoveni

Pe 1 mai, Turcia va introduce o taxă de 130% la cerealele importate. Este vorba de grâu, orz și porumb, potrivit anunțului guvernului turc, citat de Office Life.

Taxa prohibitivă se explică prin protejarea intereselor producătorilor agricoli, care așteaptă o recoltă bună de cereale în acest an.

Până acum, Turcia a fost cel mai mare cumpărător de grâu ucrainean. În ianuarie-martie, țara a cumpărat cereale în sumă de 170 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 18% din totalul exportului acestei culturi din Ucraina.

Astăzi, 26 aprilie, a devenit cunoscut faptul că, Comisia Europeană a fost de acord să impună o interdicție a importului de ulei de floarea soarelui din Ucraina în UE.

Ministrul Agriculturii al Slovaciei, Samuel Vlchan, a estimat la aproximativ 200 de milioane de euro pierderile fermierilor locali din cauza fluxului de produse agricole din Ucraina.

Anterior, aprovizionarea cu produse agricole ucrainene către piețele lor a fost blocată de Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia. Ulterior, Varșovia a permis doar tranzitul cerealelor ucrainene prin teritoriul său, în timp ce Kievul trebuie să respecte o serie de condiții.

Datele Serviciului Vamal al republicii Moldova relevă că republica Moldova aste al doilea cel mai mare exportator de cereale în Turcia, cu o cotă de 25%. Pe prima poziție se află România cu o cotă de 45%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #Cereale #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.