Ţările baltice, nemiloase cu Rusia şi cu aliaţii acesteia: Lituania a întrerupt colaborarea cu Belarus

Lituania, Letonia şi Estonia rămân în grupul de forţă al ţărilor care nu acceptă sub nicio formă regimurile totalitare de la Moscova şi de la Minsk.

Ministerul de Interne de la Vilnius a anunţat într-un comunicat de presă că va rezilia acordul de cooperare cu Ministerul de Interne al Belarusului semnat în 1993.

Ministrul de Interne lituanian, Agnė Bilotaitė, a declarat că acordul este oricum mort, deoarece, în 2020, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a fost reales pe fondul fraudei electorale, protestelor de stradă şi represiunii repetate şi întemniţării protestatarilor.

„Lituania”, a spus ministrul, „nu vede nicio posibilitate de a colabora cu regimurile inamice. Belarus, un aliat apropiat al regimului de la Kremlin care conduce un atac hibrid împotriva Lituaniei şi împinge migranţii ilegali pe teritoriul lituanian prin intermediul poliţiei de frontieră, nu poate şi nu va fi partenerul Lituaniei în domeniul afacerilor interne sau în alte domenii”.
În ultimele luni, diverse acorduri de colaborare cu Belarus semnate în ultimii 30 de ani au fost denunţate şi de vecinele Letonia şi Estonia.

Lavrov: Makei a fost un adevărat patriot şi prieten al Rusiei

Ministrul de Externe al Belarus Vladimir Makei, care s-a stins din viaţă ieri la vârsta de 64 de ani, a fost „un diplomat şi un om de stat excepţional, un adevărat patriot care şi-a dedicat viaţa slujirii ţării sale şi apărării intereselor acesteia pe scena internaţională”, a spus şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, transmiţându-i condoleanţe văduvei.

Makei, a subliniat într-o declaraţie Ministerul de Externe de la Moscova, a fost un adevărat prieten al Rusiei şi a adus „o contribuţie unică la promovarea globală a unei largi cooperări bilaterale, la construirea integrării Statului Uniunii şi la consolidarea legăturile dintre popoarele frăţeşti din Rusia şi Belarus”.

„Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a trimis soţiei omologului său o telegramă de condoleanţe tuturor rudelor şi celor dragi”, se arată în comunicat.

„Vladimir Vladimirovici Makei va rămâne pentru totdeauna în inimile noastre ca un om cu un suflet larg şi înţelepciune profundă, un profesionist strălucit, un partener şi tovarăş loial, care şi-a câştigat dragostea şi respectul nu numai al cetăţenilor ţării sale. , dar şi mult dincolo de Belarus ”, se arată în notă.
Makei a fost ministru de externe din 20 august 2012. Anterior, a fost şeful biroului prezidenţial din Belarus din 2008 până în 2012.

#baltice #Belarus #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața neagră a țigărilor din România a ajuns în noiembrie 2025 la 12,6% din totalul consumului, cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, potrivit datelor publicate de compania de cercetare Novel Research. Creșterea este una rapidă, de la 9,6% înregistrat în septembrie, iar media pe întreg anul 2025 a urcat la 10,6%, față de 9% în 2024, marcând cea mai mare majorare anuală din ultimul deceniu.

Pentru Republica Moldova, datele sunt deosebit de sensibile. Aproape un sfert din țigările vândute ilegal în România provin din țara noastră, iar ponderea acestora a crescut în noiembrie trecut cu 5,4 puncte procentuale, până la 23,8%. Moldova devine astfel a doua cea mai importantă sursă de țigări de contrabandă pentru piața românească, fiind depășită doar de Bulgaria, care rămâne pe primul loc cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%.

Directorul general al Novel Research, Marian Marcu, a declarat că „în noiembrie se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării, cea mai semnificativă creștere fiind notată în zona de vest, care devine astfel cea mai afectată de piața neagră”.

La nivelul întregului an 2025, însă, situația este alta. Media anuală a țigărilor provenite din Republica Moldova este de 17,3%, ceea ce reprezintă o scădere de 3,7 puncte procentuale față de 2024, în timp ce Bulgaria și-a consolidat poziția, ajungând la o medie anuală de 31,4%, cu o creștere de peste 10 puncte procentuale.

În același timp, autoritățile române au raportat rezultate importante în lupta cu rețelele de contrabandă. În primele 11 luni din 2025 au fost confiscate aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare de peste 137 de milioane de lei românești, precum și peste 65 de tone de tutun vrac și 24 de kilograme de tutun pentru narghilea. Până la sfârșitul lunii noiembrie, poliția a destructurat 18 grupări infracționale și a capturat peste 142 de milioane de țigări și 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate aproape o mie de sancțiuni contravenționale.

Creșterea puternică a contrabandei afectează direct bugetul public. Companiile din industria tutunului virează anual către statul român peste 22 de miliarde de lei românești sub formă de accize, TVA și alte taxe, iar extinderea pieței negre înseamnă pierderi semnificative de venituri.