Ţările baltice, nemiloase cu Rusia şi cu aliaţii acesteia: Lituania a întrerupt colaborarea cu Belarus

Lituania, Letonia şi Estonia rămân în grupul de forţă al ţărilor care nu acceptă sub nicio formă regimurile totalitare de la Moscova şi de la Minsk.

Ministerul de Interne de la Vilnius a anunţat într-un comunicat de presă că va rezilia acordul de cooperare cu Ministerul de Interne al Belarusului semnat în 1993.

Ministrul de Interne lituanian, Agnė Bilotaitė, a declarat că acordul este oricum mort, deoarece, în 2020, preşedintele Aleksandr Lukaşenko a fost reales pe fondul fraudei electorale, protestelor de stradă şi represiunii repetate şi întemniţării protestatarilor.

„Lituania”, a spus ministrul, „nu vede nicio posibilitate de a colabora cu regimurile inamice. Belarus, un aliat apropiat al regimului de la Kremlin care conduce un atac hibrid împotriva Lituaniei şi împinge migranţii ilegali pe teritoriul lituanian prin intermediul poliţiei de frontieră, nu poate şi nu va fi partenerul Lituaniei în domeniul afacerilor interne sau în alte domenii”.
În ultimele luni, diverse acorduri de colaborare cu Belarus semnate în ultimii 30 de ani au fost denunţate şi de vecinele Letonia şi Estonia.

Lavrov: Makei a fost un adevărat patriot şi prieten al Rusiei

Ministrul de Externe al Belarus Vladimir Makei, care s-a stins din viaţă ieri la vârsta de 64 de ani, a fost „un diplomat şi un om de stat excepţional, un adevărat patriot care şi-a dedicat viaţa slujirii ţării sale şi apărării intereselor acesteia pe scena internaţională”, a spus şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, transmiţându-i condoleanţe văduvei.

Makei, a subliniat într-o declaraţie Ministerul de Externe de la Moscova, a fost un adevărat prieten al Rusiei şi a adus „o contribuţie unică la promovarea globală a unei largi cooperări bilaterale, la construirea integrării Statului Uniunii şi la consolidarea legăturile dintre popoarele frăţeşti din Rusia şi Belarus”.

„Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a trimis soţiei omologului său o telegramă de condoleanţe tuturor rudelor şi celor dragi”, se arată în comunicat.

„Vladimir Vladimirovici Makei va rămâne pentru totdeauna în inimile noastre ca un om cu un suflet larg şi înţelepciune profundă, un profesionist strălucit, un partener şi tovarăş loial, care şi-a câştigat dragostea şi respectul nu numai al cetăţenilor ţării sale. , dar şi mult dincolo de Belarus ”, se arată în notă.
Makei a fost ministru de externe din 20 august 2012. Anterior, a fost şeful biroului prezidenţial din Belarus din 2008 până în 2012.

#baltice #Belarus #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie și aliații europeni analizează opțiuni pentru acțiuni comune împotriva așa-numitei „flote din umbră” care transportă petrol rusesc, inclusiv scenarii de interceptare și capturare a unor petroliere, potrivit unor informații publicate de Bloomberg.

Subiectul a fost discutat în marja Conferinței de Securitate de la München, deschisă pe 13 februarie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării din Forța Expediționară Comună (Joint Expeditionary Force – JEF), coaliție nord-europeană condusă de Regatul Unit și activă în Marea Baltică și Atlanticul de Nord.

Potrivit surselor citate, șeful forțelor armate britanice, Richard Knighton, a prezentat mai multe opțiuni de acțiune privind navele asociate „flotei din umbră” a Rusiei, inclusiv operațiuni comune de capturare. O astfel de abordare ar putea extinde precedentele create de Statele Unite, care au interceptat anterior petroliere ce operau pe rute legate de Venezuela.

Un oficial familiarizat cu discuțiile a declarat că, în eventualitatea unei operațiuni conduse de Londra, Europa ar urma probabil să își coordoneze acțiunile cu SUA. Potrivit aceleiași surse, interceptările deja realizate au provocat îngrijorare la Moscova, iar reprezentanți ai Kremlinului ar fi cerut în mod privat Washingtonului să oprească astfel de acțiuni. Conform datelor citate, forțele americane au capturat deja cel puțin nouă petroliere asociate Rusiei.

Ministrul apărării al Estoniei, Hanno Pevkur, a declarat că reuniunea JEF s-a desfășurat într-o „atmosferă de înțelegere”, iar participanții au fost de acord că este nevoie de o abordare mai proactivă. „Statele care oferă pavilion navelor din flota din umbră trebuie să știe că alte țări pot lua anumite măsuri”, a spus oficialul estonian.

Totuși, ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a menționat că unele state membre rămân prudente din cauza temerilor privind o posibilă escaladare.

În ianuarie 2026, 14 țări europene au avertizat că intenționează să limiteze activitatea petrolierelor din „flota din umbră” în Marea Baltică și Marea Nordului. Potrivit unei declarații comune publicate de Ministerul Transporturilor din Regatul Unit, navele trebuie să opereze sub pavilion valid și să dețină documente care să confirme siguranța exploatării și asigurarea. În caz contrar, forțele militare ale statelor semnatare ar putea intercepta navele suspecte pentru inspecții.