Țările în care Rusia crede că turiștii săi își vor face concediul: Siria și Angola, printre numele de pe listă

Vicepreședintele Uniunii Ruse a Industriei de Traveling, Yuri Barzîkin, prezice că 6 țări, printre care Siria și Angola, vor crește ca popularitate în rândul turiștilor ruși.

Comentariile făcute de acesta într-un interviu acordat Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia, vin în contextul în care guvernul de la Moscova a anunțat că pregătește acorduri de reciprocitate cu 6 țări în ceea ce privește acordarea vizelor.

Este vorba de India, Angola, Vietnam, Indonezia, Siria și Filipine.

„Facilitarea acordării vizelor va contribui la generarea de fluxuri turistice relevante. Se prevede o creștere a fluxului de cel puțin 10 până la 15%. Acest lucru este benefic”, a afirmat Barzîkin, citat de hotnews.ro.

El a adăugat că în prezent rușii sunt „oaspeți bineveniți în Asia de Sud-Est, Africa și America Latină”.

Turiștii ruși nu mai pot ajunge în unele din destinațiile lor favorite

Barzîkin a remarcat că în condițiile actuale, când unele destinații sunt practic închise pentru ruși, simplificarea regimului de vize cu unele state va duce la lărgirea opțiunilor pe care le au turiștii din Rusia.

„Cred că această practică va continua. Apropo, colegii noștri din Kazahstan și Belarus urmează aceeași cale și au de asemenea astăzi un regim simplificat sau fără vize în mai multe zone”, a amintit acesta, adăugând că se așteaptă ca impactul măsurilor să fie resimțit „destul de repede”.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia negociază acorduri de facilitare a vizelor cu 11 țări și că numărul acestora se ridică la 70 când vine vorba de facilitarea ridicării restricțiilor pentru eliberarea de vize electronice.

Amintim că întreaga Uniune Europeană și-a închis spațiul aerian pentru avioanele rusești încă din data de 27 februarie a anului trecut, la 3 zile după declanșarea invaziei în Ucraina.

Ulterior, mai multe state din UE care au fost destinații favorite pentru turiștii din Rusia precum Grecia sau Cipru, au luat măsuri pentru a împiedica turiștii ruși să intre pe teritoriul lor prin țări de tranzit ca Turcia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#destinatii #turism #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.