Tesla va monitoriza șoferii prin intermediul camerelor de la bord. Până acum Elon Musk a respins această practica

Mașinile Tesla Model 3 și Y vor monitoriza de acum șoferii prin intermediul camerelor aflate deasupra oglinzii retrovizoare.

Mașinile vor activa automat și vor folosi camerele de la bord atunci când este setat modul autopilot, pentru a verifica dacă șoferii sunt atenți la drum, dacă au mâinile pe volan sau alte detalii importante cu privire la utilizarea în siguranță a modului.

Până acum, Tesla s-a bazat pe senzorii de pe volan pentru a verifica dacă șoferii păstrează mâna pe el, dar utilizatorii au reușit să păcălească acești senzori. În spațiul online au apărut diverse filmulețe în care șoferii dorm sau își preocupă timpul cu altceva după ce au activat autopilotul, scrie Business Insider.

„Camera din bord de deasupra oglinzii retrovizoare poate acum detecta și avertiza lipsa de atenție a șoferului în timp ce pilotul automat este pornit. Datele camerei nu părăsesc mașina în sine, ceea ce înseamnă că sistemul nu poate salva sau transmite informații decât dacă este activată partajarea datelor”, a fost comunicatul oficial al Tesla către șoferi.

Până acum, Tehnoregele Tesla, Elon Musk, a respins utilizarea camerelor și a senzorilor cu infraroșu pentru a urmări mișcările și ochii șoferilor, spunând că aceste funcții sunt ineficiente.

Anul trecut, Tesla și-a activat camerele orientate spre cabină instalate în vehiculele sale Model 3 și Y într-o actualizare de software. Camera, dacă ar fi aprobată de șofer, ar „ajuta inginerii să dezvolte caracteristici de siguranță și îmbunătățiri în viitor”, a spus Tesla în notele sale de lansare din acel moment.

#soferi #Tesla #Camere de supraveghere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 2006–2024, regiunea transnistreană a trecut printr-o schimbare a orientării comerciale. A redus dependența de Federația Rusă și aa ccelerat integrarea în piața Uniunii Europene. Procesul a fost determinat de contextul geopolitic, dar și de avantajele oferite de UE în materie de acces pe piață, chiar și în lipsa unui statut politic clar pentru regiune, anunță Biroul de reintegrare.

Dacă în 2006 exporturile transnistrene către Rusia se ridicau la 128,3 milioane euro, iar cele către UE la doar 56,8 milioane euro, începând cu 2007 – odată cu aderarea României și Bulgariei la UE – balanța s-a înclinat în favoarea Europei. În acel an, exporturile către UE au atins 197 milioane euro, depășind pentru prima dată volumul celor livrate în Federația Rusă.

Un moment decisiv l-a constituit includerea regiunii, în 2008, în regimul de Preferințe Comerciale Autonome oferit de UE, iar în 2016 în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), parte a Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Aceste instrumente au permis companiilor din regiune – care activează legal în cadrul juridic al Republicii Moldova – să exporte fără taxe și fără cote pe piața europeană. Chiar și în condițiile statutului politic nerezolvat, tot mai mulți agenți economici transnistreni s-au adaptat la cerințele de calitate și conformitate ale UE pentru a menține acest acces vital.

În paralel, exporturile către Federația Rusă au înregistrat un declin constant: de la un vârf de 252,9 milioane euro în 2008, acestea s-au prăbușit până la 21,1 milioane euro în 2024. Printre cauze se numără instabilitatea geopolitică, scăderea cererii și destrămarea rețelelor logistice, cu un punct de cotitură evident după declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.

Exporturile către UE au urmat un traseu ascendent clar, depășind 320 milioane euro în anii 2021 și 2022. Această tendință de reorientare spre Vest este dublată de o creștere semnificativă a volumului importurilor. Astfel, importurile regiunii au crescut de la 153 milioane euro în 2016 la 740 milioane euro în 2021, ceea ce reflectă atât expansiunea reală a comerțului, cât și o mai bună raportare a fluxurilor comerciale.

Importurile din UE au crescut substanțial, de la 32,7 milioane euro în 2006 la aproape 380 milioane euro în 2023, consolidând statutul Uniunii Europene drept principal partener comercial. Ucraina a cunoscut un salt remarcabil după 2017, cu un vârf de 144 milioane euro în 2018, în timp ce Rusia și-a pierdut treptat rolul de furnizor-cheie, înregistrând un declin accentuat după 2019. În același timp, și alte state și-au crescut ponderea în totalul importurilor, ceea ce indică o diversificare tot mai mare a surselor de aprovizionare.

În ansamblu, regiunea transnistreană s-a reorientat durabil spre piața UE, nu doar din considerente economice, ci și ca reacție pragmatică la noile realități geopolitice. Această evoluție consolidează o tendință clară de integrare economică europeană, chiar și în lipsa unei recunoașteri politice sau soluții instituționale pentru statutul regiunii.