The Guardian. De ce vrea Putin ca exporturile de gaze să fie plătite în ruble. Posibil efect de bumerang pentru Rusia

Președintele rus Vladimir Putin a cerut plata în ruble pentru gazul rusesc vândut țărilor „neprietenoase”, stabilind ca termen de 31 martie, relatează The Guardian.

Germania, care se bazează pe Rusia pentru 40% din aprovizionarea cu gaze naturale, a avertizat marii consumatori industriali că există riscul unei penurii. Rusia a declarat ulterior că Germania poate plăti în euro, care vor fi apoi convertiți în ruble prin Gazprom Bank, care nu este afectată de sancțiuni. Cancelarul german a cerut informații suplimentare în scris.

De ce a devenit plata exporturilor rusești în ruble o problemă majoră pentru Kremlin?

Ar putea extinde Putin plățile în ruble și pentru exporturile de petrol, cereale, îngrășăminte, cărbune, metale și alte mărfuri cheie?

Rubla, în picaj după invazia în Ucraina
În urma invaziei ruse, valoarea rublei a picat. A scăzut de la aproximativ 85 ruble pentru un euro, anul trecut, la 110 ruble. Doar o intervenție a băncii centrale ruse a crescut nivelul monedei rusești la 94,1 ruble pentru un euro.

La un curs valutar atât de scăzut, exporturile rusești aduc mai puțini bani pentru a subvenționa serviciile de stat și pentru a finanța războiul decât se aștepta Kremlinul.
O rublă cu o valoare mai mare nu numai că ar aduce mai mulți bani. Ar fi și o chestiune de mândrie dacă țările occidentale ar fi de acord să plătească pentru exporturile rusești în moneda rusă. Un fond mai mare de ruble, generat de cererea țărilor și companiilor pentru bunuri rusești, ar permite Moscovei să conteste dominația SUA pe piețele monetare globale prin intermediul dolarului.
Unii analiști au speculat, de asemenea, că dolarii și euro sunt mai puțin utili Moscovei din cauza sancțiunilor impuse de occident. Dacă nu mai are acces la dolari și euro prin intermediul schimburilor internaționale, Rusia propune, de asemenea, să plătească în ruble dobânda pentru datoriile sale externe denominate în euro.

Țările de la care Rusia cere plata în ruble
Lista țărilor „neprietenoase” compilată de Moscova corespunde celor care au impus sancțiuni. Acordurile cu companii și persoane fizice din acele țări trebuie să fie aprobate de o comisie guvernamentală.
Pe listă se află SUA, statele membre UE, Marea Britanie, Japonia, Canada, Norvegia, Singapore, Coreea de Sud, Elveția și Ucraina. Unele dintre aceste țări, printre care SUA și Norvegia, nu cumpără gaz rusesc.

În 2020, UE a fost principalul partener comercial al Rusiei, reprezentând 37,3% din comerțul total de mărfuri al țării cu exteriorul. Pe de altă parte, Rusia a fost al cincilea partener comercial al UE, reprezentând 5,8% din comerțul total al blocului comunitar. Dar gazul rusesc este o componentă majoră a acestor importuri, majoritatea plătite în dolari, euro sau lire sterline.

Potrivit Gazprom, 58% din vânzările sale de gaze naturale către Europa și alte țări au fost plătite în euro. Dolarii americani au reprezentat aproximativ 39% din vânzările brute, iar lirele sterline aproximativ 3%. Mărfurile tranzacționate la nivel mondial sunt tranzacționate în mare parte în dolari sau euro, care împreună reprezintă aproximativ 80% din rezervele valutare la nivel mondial.

Nu a fost suficient ca banca centrală a Rusiei să cumpere ruble pentru a susține moneda în după invazia din Ucraina, când moneda s-a prăbușit. Nu putea fi nici o strategie de durată, deoarece banca centrală a fost exclusă din sistemul de plăți SWIFT.
Banca centrală dorea să vândă investiții în dolari și euro pentru a cumpăra ruble, crescând cererea și, în consecință, prețul, dar fără acces la SWIFT nu a putut face acest lucru la o scară suficient de mare.

A fost găsită o altă soluție. Exportatorii, inclusiv producătorii de mărfuri, au fost obligați să transforme în ruble 80% din valuta pe care o primesc pentru exporturi.
Acum, Kremlinul ia în considerare planul ca toate vânzările la export să fie făcute în ruble, exploatându-și statutul apropiat de monopol asupra unor materii prime esențiale în procesele de fabricație, de la îngrășăminte la mașini.

Un exemplu este paladiul, pe care producătorii auto îl folosesc pentru a face convertoare catalitice. Aproximativ 40% din oferta mondială de paladiu provine din Rusia, iar 90% din producția Rusiei merge către industria auto, spune Paul Watters, șeful de cercetare corporativă la S&P Global Ratings.

Dacă producătorii de mașini sunt nevoiți să aleagă între a cumpăra paladiu în ruble sau a căuta în altă parte materie primă, politicienii dornici să izoleze Rusia le vor spune să caute în altă parte. Watters se teme însă că rezultatul ar putea fi reducerea producției sau chiar închiderea fabricilor de mașini.
Posibil efect de bumerang.

Dacă Kremlinul insistă ca actualele contracte în euro și dolari să fie schimbate în ruble, ar însemna o încălcare a protocoalelor internaționale. Gazprom nu a cerut acest lucru nici măcar în timpul războiului rece, când tensiunile s-au accentuat între Uniunea Sovietică și Occident.

Germania a spus că este pregătită să raționalizeze aprovizionarea cu energie, decât să plătească gazul în ruble. Acest lucru ar putea băga cea mai mare economie a UE în recesiune, dar nu va face pe plac Rusiei. Mișcarea Kremlinului ar grăbi, de asemenea, trecerea de la mărfurile rusești la mărfuri din alte surse, crescânnd declinul economic deja dramatic al Rusiei.

#Ruble #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul director al Starbucks a promis să simplifice „meniul excesiv de complex” al lanţului, în încercarea de a atrage clienţii înapoi şi a stimula vânzările în scădere, scrie BBC. Brian Niccol a subliniat că firma trebuie să facă „schimbări fundamentale” şi a anunţat o revizuire a preţurilor.

Datele arată că, pe fondul creşterii costului vieţii, clienţii Starbucks şi-au redus cheltuielile, în special în China, unde bugetele sunt restrânse. Niccol a recunoscut că în magazine sunt şi probleme interne, precum lipsa de personal şi cozile aglomerate.

Compania a raportat o scădere globală de 7% a vânzărilor între iulie şi septembrie, iar în China scăderea a fost mai abruptă, de 14%, pe fondul încetinirii economiei.

Directorul financiar Rachel Ruggeri a menţionat că, în ciuda investiţiilor mari, traficul clienţilor a continuat să scadă. Cu toate acestea, Niccol a subliniat nevoia de a reveni la esenţa Starbucks: „Vom simplifica meniul, vom ajusta structura de preţuri şi vom asigura fiecărui client o experienţă de valoare.”

De asemenea, a propus ajustarea opţiunii de comandă şi plată mobilă pentru a reduce presiunea din cafenele. Managerul de fonduri Randeep Somel de la L&G a declarat că un meniu mai simplu şi accesibil ar putea accelera serviciul.Niccol, anterior director la Chipotle, a fost adus la Starbucks pentru a redresa afacerea, dar a fost criticat pentru naveta sa de aproape 1.600 km cu avionul privat, în contradicţie cu poziţia ecologică a companiei. Starbucks va publica rezultatele financiare săptămâna viitoare, dar acţiunile au scăzut deja cu 4%, iar compania şi-a suspendat previziunile financiare din cauza situaţiei actuale.