Toată lumea imobilelor - concentrată pe o singură platformă

Actualmente, în spațiul online din Moldova există zeci de platforme dedicate domeniului imobiliar. Sute de anunțuri despre vânzare și chirie sunt plasate zilnic, iar urmărirea și filtrarea acestora necesită efort și timp. Odată cu lansarea platformei CasaHub.md aceste incomodități sunt reduse la minim. De ce? Vă vom povesti în următorul articol.

Acum, pentru confortul fiecărui utilizator, platforma CasaHub.md concentrează o serie de facilități unice care oferă experiențe deosebită, și anume:

Peste 10 000 de oferte actualizate zilnic

Atât ofertele dezvoltatorilor, cât și ale agențiilor imobiliare din toată țara pun la dispoziție o gamă variată de: apartamente, case, townhouse-uri în sectorul primar și secundar. Deosebirea principală a platformei este că anunțurile din toate categoriile sunt actualizate zilnic și conțin informația necesară pentru potențialii cumpărători – de la caracteristici până la calculul ratelor ipotecare pentru fiecare imobil separat. Pe platformă vei găsi inclusiv și oferte comerciale de vânzare sau chirie.

Transparență și înțelegerea posibilităților pentru client

Platforma permite calcularea online a ratelor lunare în caz de creditare, datorită unul calculator online performant, care în doar câteva clickuri afișează suma de care vei putea beneficia de la bancă, în funcție de salariul tău, perioada de rambursare și rata dobânzii. Beneficiul major al acestui serviciu este economisirea timpului, pentru că nu mai este nevoie să mergi la o sucursală sau să telefonezi pentru a afla aceeași informație de la operator.

Servicii inovative

În premieră, pe platforma Casahub a fost lansat serviciul de evaluare online a imobilului, care este gratuit și poate fi accesat de orice persoană care este cointeresată în a cumpăra sau a vinde un imobil în Moldova. Serviciul oferă claritate referitor la prețul imobilului dintr-o anumită regiune, bazată pe o statistică și analiză de piață avansată.

În același timp, a fost lansat și serviciul de Evaluare imobil pentru aplicare la un credit ipotecar sau oricare altul, unde vei avea nevoie de evaluarea imobilului tău pentru gajarea acestuia la banca emitentă a creditului. Serviciul poate fi accesat și achitat online, iar raportul de evaluare va fi expediat direct la sucursala băncii la care aplici pentru finanțare.

Interfață user-friendly

Utilitatea excepțională a platformei asigură utilizatorilor o experiență cu adevărat unică prin detailarea anunțurilor expuse inclusiv cu amplasarea acestora exactă pe hartă. Mai mult decât atât, posibilitățile de a salva, compara și de a urmări modificările de preț la anunțurile favorite îți va permite să faci o analiză obiectivă și rapidă pentru luarea unei decizii atât de importante ca procurarea unui bun imobil.

Platforma integrează și un blog specializat în domeniul imobiliar, unde sunt postate săptămânal atât articole utile referitor la legislația din Moldova, cât și articole informative dedicate subiectului imobiliar.

Parteneriat

Nu în ultimul rând, e de menționat că platforma reprezintă un hub, unde dezvoltatorii, agențiile imobiliare și persoanele fizice își pot plasa gratuit ofertele, fără a achita pentru anunțuri sau a plăti comisioane pentru vânzare. Deci, zero investiții pentru un instrument avansat de promovare și vânzare a imobilelor.

Înregistreză-te pe platforma CasaHub pentru a descoperi o nouă experiență și pentru a fi mereu la curent cu tendințele din lumea imobiliară.

CasaHub – întreaga piață imobiliară la un click distanță.

#casahub #banca #imobile

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.