Top 10 datornici „mănâncă” cât tot Ministerul de Interne: Fiscul neputincios în fața fraudelor cu protecție

Republica Moldova se confruntă cu un val de restanțe fiscale, potrivit unei analize recente realizate de Expert-Grup. Arieratele la Bugetul Public Național au depășit 11,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,6% din PIB pentru 2024 și 17% din veniturile fiscale ale statului – o pondere alarmantă care pune presiune asupra stabilității economice.

În spatele acestor cifre se ascund probleme cronice: peste 8,2 miliarde de lei reprezintă datorii ale unor companii aflate în insolvabilitate, faliment sau lichidare, unele dintre ele implicate în scheme de evaziune fiscală, fraude bancare și spălare de bani, inclusiv în dosarele „furtul miliardului” și „laundromatul rusesc”.

Potrivit raportului, primii 10 mari datornici înscriși în „lista neagră” a Serviciului Fiscal de Stat cumulează 3,2 miliarde lei, o sumă comparabilă cu bugetul tuturor subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai mare debitor este un SRL cu capital străin care are restanțe de 640 milioane lei și care figurează în investigații jurnalistice privind spălarea banilor.

Problema este accentuată de ineficiența sistemică: lipsa unor acțiuni ferme din partea autorităților fiscale și judiciare, coabitarea dubioasă dintre datornici și factori decidenți din sistem, precum și goluri legislative care permit tergiversarea procedurilor de executare silită. Uneori, instanțele dispun inițierea procedurii simplificate de faliment, blocând orice tentativă de recuperare a datoriilor.

Analiza evidențiază și faptul că restanțele sunt „umflate” artificial prin penalități disproporționate: în unele cazuri, contribuabili cu datorii de bază de câteva sute de lei ajung să aibă restanțe totale de milioane din cauza penalităților aplicate de Fisc.

Deși Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi cunosc problema, măsurile de corectare sunt lente sau blocate politic. Eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a restricțiilor privind executarea silită a datoriilor fiscale pentru firmele aflate în dizolvare ar putea accelera lichidarea acestora, dar pune sub semnul întrebării recuperarea reală a restanțelor.

În concluzie, Expert-Grup avertizează că acest deficit fiscal latent riscă să devină o bombă cu ceas pentru bugetul public, într-un context în care Moldova se confruntă deja cu deficite gemene – bugetar și comercial – în creștere. Fără o reformă profundă a legislației și o voință politică reală de a lupta cu marii datornici, gaura fiscală riscă să se adâncească și mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#arierate #buget #datorii #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.