Top 10 datornici „mănâncă” cât tot Ministerul de Interne: Fiscul neputincios în fața fraudelor cu protecție

15 Iul. 2025, 11:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iul. 2025, 11:58 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă cu un val de restanțe fiscale, potrivit unei analize recente realizate de Expert-Grup. Arieratele la Bugetul Public Național au depășit 11,52 miliarde de lei, echivalentul a 3,6% din PIB pentru 2024 și 17% din veniturile fiscale ale statului – o pondere alarmantă care pune presiune asupra stabilității economice.

În spatele acestor cifre se ascund probleme cronice: peste 8,2 miliarde de lei reprezintă datorii ale unor companii aflate în insolvabilitate, faliment sau lichidare, unele dintre ele implicate în scheme de evaziune fiscală, fraude bancare și spălare de bani, inclusiv în dosarele „furtul miliardului” și „laundromatul rusesc”.

Potrivit raportului, primii 10 mari datornici înscriși în „lista neagră” a Serviciului Fiscal de Stat cumulează 3,2 miliarde lei, o sumă comparabilă cu bugetul tuturor subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne. Cel mai mare debitor este un SRL cu capital străin care are restanțe de 640 milioane lei și care figurează în investigații jurnalistice privind spălarea banilor.

Problema este accentuată de ineficiența sistemică: lipsa unor acțiuni ferme din partea autorităților fiscale și judiciare, coabitarea dubioasă dintre datornici și factori decidenți din sistem, precum și goluri legislative care permit tergiversarea procedurilor de executare silită. Uneori, instanțele dispun inițierea procedurii simplificate de faliment, blocând orice tentativă de recuperare a datoriilor.

Analiza evidențiază și faptul că restanțele sunt „umflate” artificial prin penalități disproporționate: în unele cazuri, contribuabili cu datorii de bază de câteva sute de lei ajung să aibă restanțe totale de milioane din cauza penalităților aplicate de Fisc.

Deși Ministerul Finanțelor și Curtea de Conturi cunosc problema, măsurile de corectare sunt lente sau blocate politic. Eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a restricțiilor privind executarea silită a datoriilor fiscale pentru firmele aflate în dizolvare ar putea accelera lichidarea acestora, dar pune sub semnul întrebării recuperarea reală a restanțelor.

În concluzie, Expert-Grup avertizează că acest deficit fiscal latent riscă să devină o bombă cu ceas pentru bugetul public, într-un context în care Moldova se confruntă deja cu deficite gemene – bugetar și comercial – în creștere. Fără o reformă profundă a legislației și o voință politică reală de a lupta cu marii datornici, gaura fiscală riscă să se adâncească și mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Feb. 2026, 14:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
27 Feb. 2026, 14:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța (APM) intenționează să acopere costurile preluării operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești — ICS Danube Logistics — prin atragerea de la acționari a 281,6 milioane de lei, potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor citate de Profit.ro.

Operațiunea, care ar urma să fie discutată la sfârșitul lunii martie, prevede emiterea de noi acțiuni și majorarea capitalului social al companiei de la 323,3 milioane lei la 604,94 milioane lei.

APM este controlată de Ministerul Transporturilor din România (80%) și de Fondul Proprietatea (20%).

Potrivit datelor prezentate anterior, APM a depus o ofertă angajantă de aproximativ 62 milioane de dolari pentru achiziția ICS Danube Logistics, companie al cărei acționar unic este Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Pe lângă prețul de preluare, compania românească și-a asumat prin ofertă investiții suplimentare de minimum 28 milioane de dolari în dezvoltarea Portului Giurgiulești.

La un curs de 4,32 lei/dolar, infuzia totală de capital planificată la APM ar ajunge la circa 65,2 milioane de dolari, dacă acționarii vor subscrie integral noile acțiuni.

Procesul de achiziție nu este însă lipsit de controverse. La mijlocul anului trecut, Fondul Proprietatea a cerut în instanță anularea deciziei acționarilor APM din 19 iunie 2025, prin care era aprobată achiziția integrală a portului Giurgiulești.

Dosarul se află pe rolul instanței, iar următorul termen de judecată este programat pentru mijlocul lunii aprilie.

Administrația Porturilor Maritime Constanța este instituție aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și administrează portul Constanța (zonele Constanța, Midia și Mangalia), precum și portul turistic Tomis.

În 2024, compania a raportat o cifră de afaceri de 479,38 milioane lei (minus 13% față de 2023) și un profit net de 256,31 milioane lei, în creștere cu 31%.

Preluarea Portului Giurgiulești este considerată o mișcare strategică cu implicații majore pentru logistica regională de la Dunăre și Marea Neagră.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!