Topul evenimentelor economice care au marcat anul 2023

1.UE lansează negocierile de aderare cu Moldova

În data de 16 decemebrie UE lansează negocierile de aderare cu Republica Moldova. Acestea se duc pe 35 de capitole. Or, Republica Moldova a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană. Pe trei domenii țara înregistrează carențe. Este vorba de: 1.asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție 2.deoligarhizarea 3. alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție. Negocierile de aderare la UE pot dura între 7-12 ani sau chiar 30 cum e cazul Turciei

2.Demisia anului

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România. Lui Armașu i s-a invocat sabotarea recuperării banilor furați din bănci în anul 2014.

3.Aprecierea monedei naționale

În anul 2023 leul moldovenesc s-a apreciat cu 9,2% față de dolarul american, la 19,15 lei, iar față de moneda unică europeană cu 5,1%, la 19,35 lei. Aprecierea s-a datorat excesului mare de valută, care periodic este cumpărată BNM. Acest lucru a fost generat de o cerere slabă de valută din partea importatorilor urmare a prăbușirii consumului, dar și ieftinirii resurselor energetice. Excesul de valută a fost generat și de intrările masive din partea finanțatorilor externi. Or, urmare a aprecieri leului, Ministerul de Finanțe spune că volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei. Un leu tare afectează exportatorii, care încasează mai puțin lei de pe urma livrărilor de mărfuri și produse.

4.Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului. În data de 20 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel cu privire la rezilierea contractului de concesionare a aeroportului din Chișinău companiei Avia Invest. Aeroportul a revenit în gestiunea statului în martie 2023. Autoritățile susțin că selectarea companiei, în 2013, ar fi avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului, iar fostul concesionar califică drept ilegală rezilierea contractului și acuză guvernarea de „atac raider”.

5.Reforma patentei

Peste 90% din toți cei 4.202 de foști patentari au tranzitat la activitate independentă și muncesc acum legal. Din 1 iulie au fost emise peste 2 milioane bonuri fiscale, cu suma totală de peste 325 milioane de lei. Tot în anul 2023, circa 50% din servicii digitalizate. Anul viitor se va ajunge la 75%. Din 525 de servicii pentru antreprenori, 48,2% sunt digitalizate. Din 252 de servicii digital pentru antreprenori, 70% sunt solicitate de ei online, iar doar 30% încă la ghișeu.

6.Protestul fermierilor

La sfârșitul lunii noiembrie, fermierii au protest timp de două săptămâni și au avut întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Maia Sandu și Ministrul Agricuturii, însă fără niciun rezultat. În data de 8 decembrie agricultorii au renunțat la protest. Printre revendicările fermierilor s-au numărat un moratoriu asupra penalităților și executării silite, compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb.

7.Criza curselor aeriene

În data de 14 decembrie, low-costerul Wizz Air a revenit pe Aeroportul din Chișinău, s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate. Totodată, în anul 2023 au fost lansate curse noi de pe Aeroportul Chișinău este vorba de Chișinău-Atena-Chișinău, Tbilisi și Baku. Iar din 2024 în republica Moldova vine și low-costerul german Eurowings. Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

8.Gazul de 10 lei promis de fugarul Șor și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul

În preajma alegrilor locale din 5 noiembrie, fugarul Ilan Șor, condamnat în cazul furtului miliardului din 2014, dar și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei au promis gaz cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia. Metanul ieftin așa și nu a mai ajuns. Or, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov cei doi „generează știri, dar gaz pur și simplu nu au”. În rezultat, în data de 23 decembrie, ANRE i-a suspendat licența companiei Nordgaz pentru furtul gazului și falsificarea semnăturii unui angajat al regulatorului.

9.Economia Moldovei s-a dus în jos

În trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

10.Rezervele valutare ale BNM, la cel mai ridicat nivel din istoria țării

Rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins un noi maxim istoric, în data de 15 decembrie, de 5,359 miliarde de dolari. Plasamentele în valori mobiliare au constituit 4,2 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,1 miliarde de dolari, alte bănci centrale cu excepția BRI și FMI – 588,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 518,2 milioane de dolari. Rezervele de aur ale Republicii Moldova valorau 4,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evenimnte #economie #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.