Topul evenimentelor economice care au marcat anul 2023

31 Dec. 2023, 06:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 06:02 // Actual //  bani.md

1.UE lansează negocierile de aderare cu Moldova

În data de 16 decemebrie UE lansează negocierile de aderare cu Republica Moldova. Acestea se duc pe 35 de capitole. Or, Republica Moldova a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană. Pe trei domenii țara înregistrează carențe. Este vorba de: 1.asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție 2.deoligarhizarea 3. alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție. Negocierile de aderare la UE pot dura între 7-12 ani sau chiar 30 cum e cazul Turciei

2.Demisia anului

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România. Lui Armașu i s-a invocat sabotarea recuperării banilor furați din bănci în anul 2014.

3.Aprecierea monedei naționale

În anul 2023 leul moldovenesc s-a apreciat cu 9,2% față de dolarul american, la 19,15 lei, iar față de moneda unică europeană cu 5,1%, la 19,35 lei. Aprecierea s-a datorat excesului mare de valută, care periodic este cumpărată BNM. Acest lucru a fost generat de o cerere slabă de valută din partea importatorilor urmare a prăbușirii consumului, dar și ieftinirii resurselor energetice. Excesul de valută a fost generat și de intrările masive din partea finanțatorilor externi. Or, urmare a aprecieri leului, Ministerul de Finanțe spune că volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei. Un leu tare afectează exportatorii, care încasează mai puțin lei de pe urma livrărilor de mărfuri și produse.

4.Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului. În data de 20 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel cu privire la rezilierea contractului de concesionare a aeroportului din Chișinău companiei Avia Invest. Aeroportul a revenit în gestiunea statului în martie 2023. Autoritățile susțin că selectarea companiei, în 2013, ar fi avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului, iar fostul concesionar califică drept ilegală rezilierea contractului și acuză guvernarea de „atac raider”.

5.Reforma patentei

Peste 90% din toți cei 4.202 de foști patentari au tranzitat la activitate independentă și muncesc acum legal. Din 1 iulie au fost emise peste 2 milioane bonuri fiscale, cu suma totală de peste 325 milioane de lei. Tot în anul 2023, circa 50% din servicii digitalizate. Anul viitor se va ajunge la 75%. Din 525 de servicii pentru antreprenori, 48,2% sunt digitalizate. Din 252 de servicii digital pentru  antreprenori, 70% sunt solicitate de ei online, iar doar 30% încă la ghișeu.

6.Protestul fermierilor

La sfârșitul lunii noiembrie, fermierii au protest timp de două săptămâni și au avut întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Maia Sandu și Ministrul Agricuturii, însă fără niciun rezultat. În data de 8 decembrie agricultorii au renunțat la protest. Printre revendicările fermierilor s-au numărat un moratoriu asupra penalităților și executării silite, compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb.

7.Criza curselor aeriene

În data de 14 decembrie, low-costerul Wizz Air a revenit pe Aeroportul din Chișinău, s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate. Totodată, în anul 2023 au fost lansate curse noi de pe Aeroportul Chișinău este vorba de Chișinău-Atena-Chișinău, Tbilisi și Baku. Iar din 2024 în republica Moldova vine și low-costerul german Eurowings. Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

8.Gazul de 10 lei promis de fugarul Șor și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul

În preajma alegrilor locale din 5 noiembrie, fugarul Ilan Șor, condamnat în cazul furtului miliardului din 2014, dar și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei au promis gaz cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia. Metanul ieftin așa și nu a mai ajuns. Or, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov cei doi „generează știri, dar gaz pur și simplu nu au”. În rezultat, în data de 23 decembrie, ANRE i-a suspendat licența companiei Nordgaz pentru furtul gazului și falsificarea semnăturii unui angajat al regulatorului.

9.Economia Moldovei s-a dus în jos

În trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

10.Rezervele valutare ale BNM, la cel mai ridicat nivel din istoria țării

Rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins un noi maxim istoric, în data de 15 decembrie, de 5,359 miliarde de dolari. Plasamentele în valori mobiliare au constituit 4,2 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,1 miliarde de dolari, alte bănci centrale cu excepția BRI și FMI  – 588,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 518,2 milioane de dolari. Rezervele de aur ale Republicii Moldova valorau 4,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!