Topul evenimentelor economice care au marcat anul 2023

1.UE lansează negocierile de aderare cu Moldova

În data de 16 decemebrie UE lansează negocierile de aderare cu Republica Moldova. Acestea se duc pe 35 de capitole. Or, Republica Moldova a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană. Pe trei domenii țara înregistrează carențe. Este vorba de: 1.asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție 2.deoligarhizarea 3. alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție. Negocierile de aderare la UE pot dura între 7-12 ani sau chiar 30 cum e cazul Turciei

2.Demisia anului

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România. Lui Armașu i s-a invocat sabotarea recuperării banilor furați din bănci în anul 2014.

3.Aprecierea monedei naționale

În anul 2023 leul moldovenesc s-a apreciat cu 9,2% față de dolarul american, la 19,15 lei, iar față de moneda unică europeană cu 5,1%, la 19,35 lei. Aprecierea s-a datorat excesului mare de valută, care periodic este cumpărată BNM. Acest lucru a fost generat de o cerere slabă de valută din partea importatorilor urmare a prăbușirii consumului, dar și ieftinirii resurselor energetice. Excesul de valută a fost generat și de intrările masive din partea finanțatorilor externi. Or, urmare a aprecieri leului, Ministerul de Finanțe spune că volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei. Un leu tare afectează exportatorii, care încasează mai puțin lei de pe urma livrărilor de mărfuri și produse.

4.Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului. În data de 20 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel cu privire la rezilierea contractului de concesionare a aeroportului din Chișinău companiei Avia Invest. Aeroportul a revenit în gestiunea statului în martie 2023. Autoritățile susțin că selectarea companiei, în 2013, ar fi avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului, iar fostul concesionar califică drept ilegală rezilierea contractului și acuză guvernarea de „atac raider”.

5.Reforma patentei

Peste 90% din toți cei 4.202 de foști patentari au tranzitat la activitate independentă și muncesc acum legal. Din 1 iulie au fost emise peste 2 milioane bonuri fiscale, cu suma totală de peste 325 milioane de lei. Tot în anul 2023, circa 50% din servicii digitalizate. Anul viitor se va ajunge la 75%. Din 525 de servicii pentru antreprenori, 48,2% sunt digitalizate. Din 252 de servicii digital pentru antreprenori, 70% sunt solicitate de ei online, iar doar 30% încă la ghișeu.

6.Protestul fermierilor

La sfârșitul lunii noiembrie, fermierii au protest timp de două săptămâni și au avut întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Maia Sandu și Ministrul Agricuturii, însă fără niciun rezultat. În data de 8 decembrie agricultorii au renunțat la protest. Printre revendicările fermierilor s-au numărat un moratoriu asupra penalităților și executării silite, compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb.

7.Criza curselor aeriene

În data de 14 decembrie, low-costerul Wizz Air a revenit pe Aeroportul din Chișinău, s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate. Totodată, în anul 2023 au fost lansate curse noi de pe Aeroportul Chișinău este vorba de Chișinău-Atena-Chișinău, Tbilisi și Baku. Iar din 2024 în republica Moldova vine și low-costerul german Eurowings. Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

8.Gazul de 10 lei promis de fugarul Șor și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul

În preajma alegrilor locale din 5 noiembrie, fugarul Ilan Șor, condamnat în cazul furtului miliardului din 2014, dar și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei au promis gaz cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia. Metanul ieftin așa și nu a mai ajuns. Or, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov cei doi „generează știri, dar gaz pur și simplu nu au”. În rezultat, în data de 23 decembrie, ANRE i-a suspendat licența companiei Nordgaz pentru furtul gazului și falsificarea semnăturii unui angajat al regulatorului.

9.Economia Moldovei s-a dus în jos

În trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

10.Rezervele valutare ale BNM, la cel mai ridicat nivel din istoria țării

Rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins un noi maxim istoric, în data de 15 decembrie, de 5,359 miliarde de dolari. Plasamentele în valori mobiliare au constituit 4,2 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,1 miliarde de dolari, alte bănci centrale cu excepția BRI și FMI – 588,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 518,2 milioane de dolari. Rezervele de aur ale Republicii Moldova valorau 4,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evenimnte #economie #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.