Topul evenimentelor economice care au marcat anul 2023

31 Dec. 2023, 06:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Dec. 2023, 06:02 // Actual //  bani.md

1.UE lansează negocierile de aderare cu Moldova

În data de 16 decemebrie UE lansează negocierile de aderare cu Republica Moldova. Acestea se duc pe 35 de capitole. Or, Republica Moldova a îndeplinit 94 la sută din sarcinile pe care le avea prevăzute în cele 9 recomandări formulate de Comisia Europeană. Pe trei domenii țara înregistrează carențe. Este vorba de: 1.asigurarea unui proces transparent și meritocratic în numirea membrilor care au trecut evaluarea integrității, așa-numitul vetting, la Curtea Supremă de Justiție 2.deoligarhizarea 3. alocarea resurselor necesare Procuraturii Anticorupție. Negocierile de aderare la UE pot dura între 7-12 ani sau chiar 30 cum e cazul Turciei

2.Demisia anului

Guvernatorul BNM, Octavian Armașu a fost demis de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei, în ședința din 21 decembrie a Parlamentului, cu votul a 81 de deputați PAS și PSRM, iar a doua zi, 22 decembrie, a fost votată Anca Dragu, fosta ministră de Finanțe din România. Lui Armașu i s-a invocat sabotarea recuperării banilor furați din bănci în anul 2014.

3.Aprecierea monedei naționale

În anul 2023 leul moldovenesc s-a apreciat cu 9,2% față de dolarul american, la 19,15 lei, iar față de moneda unică europeană cu 5,1%, la 19,35 lei. Aprecierea s-a datorat excesului mare de valută, care periodic este cumpărată BNM. Acest lucru a fost generat de o cerere slabă de valută din partea importatorilor urmare a prăbușirii consumului, dar și ieftinirii resurselor energetice. Excesul de valută a fost generat și de intrările masive din partea finanțatorilor externi. Or, urmare a aprecieri leului, Ministerul de Finanțe spune că volumul total al finanțării externe va scădea cu 3,5 miliarde de lei, reprezentând o scădere de 16,4%, și se va situa la 18,2 miliarde de lei, comparativ cu cifra planificată anterior de 21,8 miliarde de lei. Un leu tare afectează exportatorii, care încasează mai puțin lei de pe urma livrărilor de mărfuri și produse.

4.Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului

Aeroportul Chișinău a revenit în proprietatea statului. În data de 20 decembrie, Curtea Supremă de Justiție a menținut decizia Curții de Apel cu privire la rezilierea contractului de concesionare a aeroportului din Chișinău companiei Avia Invest. Aeroportul a revenit în gestiunea statului în martie 2023. Autoritățile susțin că selectarea companiei, în 2013, ar fi avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului, iar fostul concesionar califică drept ilegală rezilierea contractului și acuză guvernarea de „atac raider”.

5.Reforma patentei

Peste 90% din toți cei 4.202 de foști patentari au tranzitat la activitate independentă și muncesc acum legal. Din 1 iulie au fost emise peste 2 milioane bonuri fiscale, cu suma totală de peste 325 milioane de lei. Tot în anul 2023, circa 50% din servicii digitalizate. Anul viitor se va ajunge la 75%. Din 525 de servicii pentru antreprenori, 48,2% sunt digitalizate. Din 252 de servicii digital pentru  antreprenori, 70% sunt solicitate de ei online, iar doar 30% încă la ghișeu.

6.Protestul fermierilor

La sfârșitul lunii noiembrie, fermierii au protest timp de două săptămâni și au avut întâlniri cu premierul Dorin Recean, președintele Maia Sandu și Ministrul Agricuturii, însă fără niciun rezultat. În data de 8 decembrie agricultorii au renunțat la protest. Printre revendicările fermierilor s-au numărat un moratoriu asupra penalităților și executării silite, compensații din fondul de subvenționare pentru produsele de floarea-soarelui și porumb.

7.Criza curselor aeriene

În data de 14 decembrie, low-costerul Wizz Air a revenit pe Aeroportul din Chișinău, s-a retras din Republica Moldova în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate. Totodată, în anul 2023 au fost lansate curse noi de pe Aeroportul Chișinău este vorba de Chișinău-Atena-Chișinău, Tbilisi și Baku. Iar din 2024 în republica Moldova vine și low-costerul german Eurowings. Republica Moldova s-a confruntat cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

8.Gazul de 10 lei promis de fugarul Șor și bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul

În preajma alegrilor locale din 5 noiembrie, fugarul Ilan Șor, condamnat în cazul furtului miliardului din 2014, dar și Evghenia Guțul, bașcanul Găgăuziei au promis gaz cu 10 lei locuitorilor din Găgăuzia. Metanul ieftin așa și nu a mai ajuns. Or, potrivit ministrului Energiei, Victor Parlicov cei doi „generează știri, dar gaz pur și simplu nu au”. În rezultat, în data de 23 decembrie, ANRE i-a suspendat licența companiei Nordgaz pentru furtul gazului și falsificarea semnăturii unui angajat al regulatorului.

9.Economia Moldovei s-a dus în jos

În trimestrul III al anului 2023, Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat o creștere semnificativă, de 2,6% pe serie brută și 3,4% pe serie ajustată sezonier față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, pe întreaga perioadă ianuarie-septembrie 2023, PIB-ul a înregistrat o descreștere modestă de 0,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

10.Rezervele valutare ale BNM, la cel mai ridicat nivel din istoria țării

Rezerve valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au atins un noi maxim istoric, în data de 15 decembrie, de 5,359 miliarde de dolari. Plasamentele în valori mobiliare au constituit 4,2 miliarde de dolari, disponibilitățile la termen – 1,1 miliarde de dolari, alte bănci centrale cu excepția BRI și FMI  – 588,6 milioane de dolari, iar plasamentele în băncile cu oficiile în străinătate – 518,2 milioane de dolari. Rezervele de aur ale Republicii Moldova valorau 4,7 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.