Tot mai mulți moldoveni aleg să achite cu cardul. Numărul plăților fără numerar a crescut cu 55,2%

Pe parcursul trimestrului II al anului 2021, indicatorii activității cu carduri de plată și-au menținut tendința de creștere. Astfel, a crescut numărul cardurilor aflate în circulație cu 7,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, s-a majorat și numărul plăților fără numerar efectuate cu cardurile emise în țară cu 55,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020.

Potrivit unui comunicat de presă al Băncii Naționale a Moldovei, în perioada trimestrului II al anului 2021, 87,3% din numărul și 87,0% din valoarea operațiunilor de TC au fost inițiate în format electronic prin intermediul SADD, ceea ce reflectă gradul de digitalizare a serviciilor de plată în Republica Moldova.

În comunicat se mai arată că debitarea directă rămâne a fi un instrument mai puțin utilizat pe teritoriul Republicii Moldova. La finele trimestrului II al anului curent, acest instrument a fost utilizat de către 21,6 mii de plătitori. Debitarea directă pe teritoriul Republicii Moldova este utilizată doar de către persoanele fizice, în majoritatea cazurilor – pentru plata serviciilor comunale.

Sistemele automatizate de deservire la distanță (SADD) devin tot mai populare în rândul utilizatorilor, astfel s-a constatat o majorare a numărului deținătorilor SADD la finele trimestrului II 2021 comparativ cu perioada similară a anului precedent, în special, datorită creșterii numărului utilizatorilor sistemelor de tip mobile-payments. Numărul deținătorilor activi a consemnat o tendință de creștere de 21,3 la sută față de trimestrul II 2020, ca urmare a creșterii necesității de a utiliza sistemele automatizate de deservire la distanță pentru efectuarea plăților, în special în contextul situației epidemiologice, cauzate de pandemia COVID-19.

#carduri bancare #crestere #numerar #plati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Lukoil nu a contestat în instanță decizia Guvernului privind preluarea de către stat a terminalului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău și a depozitului de pe strada Muncești, active privatizate în anul 2004. Despre aceasta a declarat Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), care a precizat că procedura de predare a infrastructurii în proprietatea statului ar urma să fie finalizată în câteva zile, notează TV8.

Autoritățile au decis să revină asupra privatizării după ce au constatat că obligațiile asumate de companie prin contractul de investiții semnat în 2005 nu ar fi fost respectate integral. Premierul Alexandru Munteanu a explicat că infrastructura petrolieră a aeroportului a fost transmisă companiei Lukoil într-un proces care ridică semne de întrebare, mai ales din perspectiva angajamentelor investiționale nerealizate.

Potrivit premierului, terminalul petrolier a fost vândut companiei Lukoil pentru aproximativ 10 milioane de lei, o sumă pe care autoritățile o consideră scăzută raportat la importanța strategică a infrastructurii. „Lukoil și-a asumat responsabilități clare privind investițiile, iar acestea, așa cum s-a constatat ulterior, nu au fost respectate”, a declarat anterior Alexandru Munteanu, subliniind că verificarea circumstanțelor ține de competența organelor de anchetă și a instanțelor.

La rândul său, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a subliniat că autoritățile nu vorbesc despre naționalizare sau confiscare, ci despre revenirea la situația juridică existentă în aprilie 2005. El a reamintit că activul de la aeroport a fost transmis către Lukoil în baza unui contract de investiții, prin care compania s-a obligat să modernizeze infrastructura terminalului petrolier. În ceea ce privește eventualele despăgubiri, Junghietu a precizat anterior că legislația nu prevede compensații în cazul revenirii la situația anterioară privatizării, însă Lukoil are dreptul să solicite în instanță compensarea investițiilor realizate, în cadrul procedurilor de contencios civil.