Tot mai puțini moldoveni folosesc telefonia fixă

În trimestrul III al anului curent, gradul de utilizare a serviciilor de telefonie fixă și-a continuat tendința de descreștere, anunță Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI).

Potrivit informațiilor, numărul total de abonați a înregistrat o scădere de 3,2%, comparativ cu sfârșitul anului 2021, și a totalizat circa 968,2 milioane. Volumul total de trafic a scăzut cu 20,1% și a alcătuit aproximativ 176 milioane minute, iar volumul total al vânzărilor obținute pe această piață s-a diminuat cu 21,5% și a alcătuit circa 62,7 milioane de lei.

Numărul abonaților S.A. „Moldtelecom” a scăzut cu 3,2%, alcătuind 865 mii, iar a furnizorilor alternativi s-a micșorat cu 3,1%, constituind 103,2 mii de abonați. În consecință, rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixă raportată la 100 de locuitori ai republicii a scăzut, față de perioada similară a anului trecut, cu 0,9 puncte procentuale și a ajuns la 37,2%, arată datele ANCERTI.

Micşorarea volumului traficului de voce în reţelele de telefonie fixă a fost cauzată de diminuarea tuturor tipurilor de trafic. Astfel, traficul în reţelele internaţionale de intrare a scăzut – cu 42,6%, traficul în reţelele internaţionale de ieșire s-a diminuat cu 33,3%, traficul generat către alte reţele fixe – cu 29,7%, traficul către reţelele mobile – cu 17,5%. Urmare a acestei evoluții, traficul mediu lunar de voce per abonat (MoU) a scăzut cu 18,2% și a alcătuit 88 minute (1 oră şi 28 minute).

Urmare a acestei evoluții, venitul mediu lunar per abonat (ARPU) a scăzut cu 18,8% și a constituit 21,4 lei.

Datele mai arată că, S.A. „Moldtelecom” a înregistrat un ARPU de 22,2 lei (în scădere cu 19,7%), iar furnizorii alternativi – un ARPU cumulativ de 15,3 lei (în scădere cu 6,5%).

Cea mai mare costă de piață îi revine S.A. „Moldtelecom”. În funcție de volumul veniturilor înregistrate, companiei naționale i-a revenit o cotă de 92,4%.

#telefonie fixa #utilizatori #moldtelecom #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.