Trăim „pe datorie”. Omenirea a consumat cota de resurse naturale ale Pământului pentru anul 2021

Omenirea a consumat, la nivel global, cota de resurse naturale ale Pământului pentru anul 2021, la fel de devreme ca în 2019, pe 29 iulie, după ce viteza consumului scăzuse în 2020 din cauza blocajelor provocate de pandemia de coronavirus, anunţă WWF (World Wide Fund for Nature).

În fiecare an, Earth Overshoot Day (EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului) marchează data la care omenirea a folosit toate resursele naturale pe care Pământul le regenerează pe parcursul întregului an. În prezent, omenirea foloseşte cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei – sau „1,7 planete”. De la EOD şi până la sfârşitul anului, omenirea funcţionează în regim de deficit ecologic.

Factorii determinanţi notabili sunt creşterea cu 6,6% a amprentei de carbon în 2021 faţă de anul trecut, precum şi scăderea cu 0,5% a biocapacităţii forestiere globale, cauzată în mare parte de defrişările din Amazon. Numai în Brazilia, 1,1 milioane de hectare au fost pierdute în 2020, iar estimările pentru 2021 indică o creştere de până la 43% de la an, la an a defrişărilor, scrie Aleph News.

România şi-a consumat cota de resurse pe 21 iunie în acest an, faţă de 11 iulie anul trecut şi 12 iulie în 2019. Pentru comparaţie, Bulgaria a atins limita consumului de resurse pe 21 iunie, Ungaria pe 8 iunie, Slovacia pe 13 mai iar Ucraina va atinge limita pe 8 august.

În 2021, amprenta de carbon a transporturilor rămâne mai mică decât nivelurile anterioare pandemiei. Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA), emisiile de CO2 provenite din transportul aerian intern şi din transportul rutier vor rămâne cu 5% sub nivelurile din 2019, în timp ce pentru zborurile internaţionale se aşteaptă să se înregistreze un nivel cu 33% mai mic, potrivit IEA. Pe de altă parte, se preconizează că emisiile globale de CO2 legate de energie vor reveni şi chiar vor creşte cu 4,8% faţă de anul trecut, deoarece redresarea economică include o cerere de combustibili fosili. În special, se anticipează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial va creşte foarte mult în 2021 şi se estimează că va contribui cu 40% din totalul amprentei de carbon în acest an.

„Vestea bună este că în Europa Centrală şi de Est sunt o mulţime de oportunităţi pentru aplicarea soluţiilor, de la reducerea risipei alimentare, la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili şi până la conservarea pădurilor naturale şi a zonelor umede din regiune, astfel încât acestea să poată continua să absoarbă carbonul din atmosferă”, spune Irene Lucius, director regional de conservare la WWF-CEE.

Anul trecut, când pandemia a lovit întreaga lume, guvernele au demonstrat că pot acţiona rapid, atât în ceea ce priveşte reglementările, cât şi în ceea ce priveşte bugetarea, atunci când pun vieţile umane mai presus de orice. Pe măsură ce impactul schimbărilor climatice şi securitatea resurselor biologice converg, este nevoie de acelaşi nivel – sau chiar mai ridicat – de vigilenţă şi acţiune rapidă din partea factorilor de decizie.

Suprasolicitarea Pământului este posibilă deoarece ne epuizăm capitalul natural – ceea ce compromite securitatea viitoare a resurselor umanităţii. Iar costurile devin din ce în ce mai evidente sub forma defrişărilor, a eroziunii solului, a pierderii biodiversităţii şi a acumulării de dioxid de carbon în atmosferă. În cele din urmă, omenirea va trebui să opereze în limita resurselor ecologice ale Pământului, indiferent dacă acest echilibru va fi restabilit în urma unui dezastru sau a unui plan. Dar există soluţii.

Mutarea datei Zilei Suprasolicitării Pământului (EOD) cu 5 zile mai târziu în fiecare an ar permite omenirii să ajungă la compatibilitatea cu o singură planetă înainte de 2050. Soluţiile care sunt disponibile şi avantajoase din punct de vedere financiar sunt reducerea risipei alimentare, rreducerea consumului de energie electrică şi utilizarea transportului public sau de tip car sharing.

Conform raportului WWF Driven to Waste, din toate alimentele cultivate, aproximativ 40% rămân neconsumate. Risipa alimentară reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, risipind alimente emitem aproape de două ori mai multe gaze cu efect de seră decât toate maşinile conduse în SUA şi Europa.

Tehnologiile comerciale existente în comerţ pentru clădiri, procese industriale şi producţia de energie electrică ar putea muta EOD cu cel puţin 21 de zile, fără nicio pierdere de productivitate sau confort.

Dacă reducem cu 50% amprenta lăsată de condusul auto în întreaga lume şi presupunem că o treime din kilometrii parcurşi cu maşina sunt înlocuiţi cu transportul public, iar restul cu bicicleta şi mersul pe jos, EOD se va amâna cu 13 zile.

#resurse naturale #risipa #datorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.