Trend în plină forţă pe piaţa crypto: Peste 13 miliarde de dolari în Ether au fost stocaţi în reţeaua Ethereum 2.0

Deţinătorii de Ether au pus la bătaie criptomonede în valoare de 13 miliarde de dolari pe reţeaua Ethereum 2.0, pe măsură ce investitorii se entuziasmează cu privire la revizuirea sistemului şi la potenţiala creştere a industriei de staking, scrie Ziarul Financiar.

Procesele de staking sunt definite prin srocarea monedelor într-un portofel electronic şi prin obţinerea de recompense pentru a valida tranzacţii pe o reţea PoS (Proof of Stake), mult mai eficientă din punct de vedere energetic.

Astfel, numărul utilizatorilor în această rețea a crescut de la 5,3 milioane, luna trecută, la 6,1 milioane de criptomonede. Valoarea totală a monedelor Ether din reţea ajunge la circa 13,7 miliarde de dolari, conform preţurilor raportate de Coindesk.

Blockchain-ul Ethereum se află în plin proces de schimbare, cunoscut drept Ethereum 2.0. La bază stă o revizuire a felului în care este securizată reţeaua şi a modului în care sunt create monedele, de la un sistem Proof of Work la unul de tip Proof of Stake.

Sub modelul PoS, utilizatorii înaintează (sau pariază) monedele prin forma unei plăţi directe. În schimb, ei primesc dreptul a valida tranzacţiile din reţea şi obţin astfel mai multe token-uri generate de algoritmi.

JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, a declarat recent că industria de staking ar putea valora 40 de miliarde de dolari până în 2025, datorită în mare parte schimbărilor din reţeaua Ethereum, care vor extinde masiv piaţa.

Utilizatorilor Ethereum li se cere aproape de fiecare dată să mizeze 32 de Ether înainte să devină validatori în cadrul reţelei şi – ulterior – să câştige monede, ceea ce înseamnă că au existat aproximativ 190.000 de validatori în ziua de luni, 5 iulie.

Planul este ca Ethereum să devină o reţea Proof of Stake până la finalului anului sau până la începutul lui 2022. Ethereum foloseşte în prezent acelaşi sistem Proof of Work ca Bitcoin, unde sunt necesare cantităţi uriaşe de putere computaţională pentru a rezolva puzzle-uri complexe şi pentru a se asigura că reţeaua „minează” monede noi.

#etherum 2.0 #ether #staking #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.