Trend în plină forţă pe piaţa crypto: Peste 13 miliarde de dolari în Ether au fost stocaţi în reţeaua Ethereum 2.0

Deţinătorii de Ether au pus la bătaie criptomonede în valoare de 13 miliarde de dolari pe reţeaua Ethereum 2.0, pe măsură ce investitorii se entuziasmează cu privire la revizuirea sistemului şi la potenţiala creştere a industriei de staking, scrie Ziarul Financiar.

Procesele de staking sunt definite prin srocarea monedelor într-un portofel electronic şi prin obţinerea de recompense pentru a valida tranzacţii pe o reţea PoS (Proof of Stake), mult mai eficientă din punct de vedere energetic.

Astfel, numărul utilizatorilor în această rețea a crescut de la 5,3 milioane, luna trecută, la 6,1 milioane de criptomonede. Valoarea totală a monedelor Ether din reţea ajunge la circa 13,7 miliarde de dolari, conform preţurilor raportate de Coindesk.

Blockchain-ul Ethereum se află în plin proces de schimbare, cunoscut drept Ethereum 2.0. La bază stă o revizuire a felului în care este securizată reţeaua şi a modului în care sunt create monedele, de la un sistem Proof of Work la unul de tip Proof of Stake.

Sub modelul PoS, utilizatorii înaintează (sau pariază) monedele prin forma unei plăţi directe. În schimb, ei primesc dreptul a valida tranzacţiile din reţea şi obţin astfel mai multe token-uri generate de algoritmi.

JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, a declarat recent că industria de staking ar putea valora 40 de miliarde de dolari până în 2025, datorită în mare parte schimbărilor din reţeaua Ethereum, care vor extinde masiv piaţa.

Utilizatorilor Ethereum li se cere aproape de fiecare dată să mizeze 32 de Ether înainte să devină validatori în cadrul reţelei şi – ulterior – să câştige monede, ceea ce înseamnă că au existat aproximativ 190.000 de validatori în ziua de luni, 5 iulie.

Planul este ca Ethereum să devină o reţea Proof of Stake până la finalului anului sau până la începutul lui 2022. Ethereum foloseşte în prezent acelaşi sistem Proof of Work ca Bitcoin, unde sunt necesare cantităţi uriaşe de putere computaţională pentru a rezolva puzzle-uri complexe şi pentru a se asigura că reţeaua „minează” monede noi.

#etherum 2.0 #ether #staking #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.