Trend în plină forţă pe piaţa crypto: Peste 13 miliarde de dolari în Ether au fost stocaţi în reţeaua Ethereum 2.0

Deţinătorii de Ether au pus la bătaie criptomonede în valoare de 13 miliarde de dolari pe reţeaua Ethereum 2.0, pe măsură ce investitorii se entuziasmează cu privire la revizuirea sistemului şi la potenţiala creştere a industriei de staking, scrie Ziarul Financiar.

Procesele de staking sunt definite prin srocarea monedelor într-un portofel electronic şi prin obţinerea de recompense pentru a valida tranzacţii pe o reţea PoS (Proof of Stake), mult mai eficientă din punct de vedere energetic.

Astfel, numărul utilizatorilor în această rețea a crescut de la 5,3 milioane, luna trecută, la 6,1 milioane de criptomonede. Valoarea totală a monedelor Ether din reţea ajunge la circa 13,7 miliarde de dolari, conform preţurilor raportate de Coindesk.

Blockchain-ul Ethereum se află în plin proces de schimbare, cunoscut drept Ethereum 2.0. La bază stă o revizuire a felului în care este securizată reţeaua şi a modului în care sunt create monedele, de la un sistem Proof of Work la unul de tip Proof of Stake.

Sub modelul PoS, utilizatorii înaintează (sau pariază) monedele prin forma unei plăţi directe. În schimb, ei primesc dreptul a valida tranzacţiile din reţea şi obţin astfel mai multe token-uri generate de algoritmi.

JPMorgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, a declarat recent că industria de staking ar putea valora 40 de miliarde de dolari până în 2025, datorită în mare parte schimbărilor din reţeaua Ethereum, care vor extinde masiv piaţa.

Utilizatorilor Ethereum li se cere aproape de fiecare dată să mizeze 32 de Ether înainte să devină validatori în cadrul reţelei şi – ulterior – să câştige monede, ceea ce înseamnă că au existat aproximativ 190.000 de validatori în ziua de luni, 5 iulie.

Planul este ca Ethereum să devină o reţea Proof of Stake până la finalului anului sau până la începutul lui 2022. Ethereum foloseşte în prezent acelaşi sistem Proof of Work ca Bitcoin, unde sunt necesare cantităţi uriaşe de putere computaţională pentru a rezolva puzzle-uri complexe şi pentru a se asigura că reţeaua „minează” monede noi.

#etherum 2.0 #ether #staking #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.