Trenuri cu 120 km/h în Moldova! Unde se vor atinge aceste viteze

În Republica Moldova trenurile de pasageri vor circula cu 120 km/h pe segmentul de calea ferată Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești, anunță CFM.

Timp de patru ani compania kazahă va reabilita segmentul de calea ferată cu o lungime de 233 km După ce va fi finalizat proiectul, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză. Pentru trenurile de marfă, viteza de circulație va crește până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza trenurilor ar putea crește până la 120 km/h. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 113 mln de euro.

„Acum lucrăm intens cu Comisia Europeană și cu băncile finanțatoare pentru a promova un proiect ambițios de reabilitare a coridorului de la Căinari cu nordul țării și astfel vom avea un întreg coridor de tranzit într-o stare bună, fără limitări de viteză. (…) Am avansat în discuțiile cu partenerii polonezi privind achiziția a până la 1000 de vagoane cerealiere produse în Polonia, care ar urma să fie finanțate în cadrul acordului de credit suveran între Polonia și Republica Moldova. Urmează să găsim soluții și pentru înnoirea flotei de locomotive de manevră, avem nevoie de vreo 25-30 de asemenea locomotive”, declara Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.