Trenuri cu 120 km/h în Moldova! Unde se vor atinge aceste viteze

În Republica Moldova trenurile de pasageri vor circula cu 120 km/h pe segmentul de calea ferată Tighina-Basarabeasca-Giurgiulești, anunță CFM.

Timp de patru ani compania kazahă va reabilita segmentul de calea ferată cu o lungime de 233 km După ce va fi finalizat proiectul, va fi posibilă eliminarea restricțiilor de greutate și viteză. Pentru trenurile de marfă, viteza de circulație va crește până la 90 km/h, iar în cazul transportului de pasageri, viteza trenurilor ar putea crește până la 120 km/h. Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 113 mln de euro.

„Acum lucrăm intens cu Comisia Europeană și cu băncile finanțatoare pentru a promova un proiect ambițios de reabilitare a coridorului de la Căinari cu nordul țării și astfel vom avea un întreg coridor de tranzit într-o stare bună, fără limitări de viteză. (…) Am avansat în discuțiile cu partenerii polonezi privind achiziția a până la 1000 de vagoane cerealiere produse în Polonia, care ar urma să fie finanțate în cadrul acordului de credit suveran între Polonia și Republica Moldova. Urmează să găsim soluții și pentru înnoirea flotei de locomotive de manevră, avem nevoie de vreo 25-30 de asemenea locomotive”, declara Tofilat.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

#reabilitare #CFM #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.