Trump joacă periculos cu dolarul! Sturza: Forțează un dezastru financiar

Fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, atrage atenția asupra unei crize economice majore care s-ar putea declanșa ca urmare a politicilor comerciale și fiscale ale administrației Trump. Într-o postare recentă, Sturza analizează Dilema Triffin, adică echilibrul fragil dintre rolul dolarului ca monedă de rezervă globală și necesitatea SUA de a menține un deficit comercial constant pentru a furniza dolari pe piețele internaționale.

Potrivit lui Sturza, Trump nu este un strateg, dar are o capacitate instinctivă de a identifica problemele economice critice. Astfel, politica sa de reducere a deficitului comercial și a datoriei naționale de 36 de trilioane de dolari intră în contradicție cu rolul dolarului în economia globală. Dacă SUA nu mai furnizează suficienți dolari pe piețele internaționale, apare o lipsă de lichiditate, afectând comerțul și creșterea economică globală – un fenomen pe care europenii și chinezii îl înțeleg foarte bine. Euro și yuanul devin alternative din ce în ce mai solide la moneda americană.

În același timp, dacă SUA continuă să tipărească dolari și să mențină deficite comerciale uriașe, datoria publică se va acumula la un nivel insuportabil, ceea ce poate submina încrederea în dolar și chiar duce la prăbușirea acestuia. Sturza avertizează că tarifele la import impuse de Trump ar putea accelera aceste procese, punând în pericol stabilitatea financiară globală.

„Așa că, cuplați centurile! Poate să fie mult mai „vesel”…”, avertizează ironic Sturza, subliniind că în spatele excentricităților lui Trump și Elon Musk, se ascund mize economice reale care pot schimba ordinea mondială.

În concluzie, Sturza recunoaște că școala economică americană este cea mai puternică din lume, dar sugerează că viitorul dolarului ar putea depinde de o administrație post-Trump, capabilă să gestioneze echilibrul fragil dintre deficit, datorie și rolul de monedă globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalr #prabusire #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.