Trump joacă periculos cu dolarul! Sturza: Forțează un dezastru financiar

Fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, atrage atenția asupra unei crize economice majore care s-ar putea declanșa ca urmare a politicilor comerciale și fiscale ale administrației Trump. Într-o postare recentă, Sturza analizează Dilema Triffin, adică echilibrul fragil dintre rolul dolarului ca monedă de rezervă globală și necesitatea SUA de a menține un deficit comercial constant pentru a furniza dolari pe piețele internaționale.

Potrivit lui Sturza, Trump nu este un strateg, dar are o capacitate instinctivă de a identifica problemele economice critice. Astfel, politica sa de reducere a deficitului comercial și a datoriei naționale de 36 de trilioane de dolari intră în contradicție cu rolul dolarului în economia globală. Dacă SUA nu mai furnizează suficienți dolari pe piețele internaționale, apare o lipsă de lichiditate, afectând comerțul și creșterea economică globală – un fenomen pe care europenii și chinezii îl înțeleg foarte bine. Euro și yuanul devin alternative din ce în ce mai solide la moneda americană.

În același timp, dacă SUA continuă să tipărească dolari și să mențină deficite comerciale uriașe, datoria publică se va acumula la un nivel insuportabil, ceea ce poate submina încrederea în dolar și chiar duce la prăbușirea acestuia. Sturza avertizează că tarifele la import impuse de Trump ar putea accelera aceste procese, punând în pericol stabilitatea financiară globală.

„Așa că, cuplați centurile! Poate să fie mult mai „vesel”…”, avertizează ironic Sturza, subliniind că în spatele excentricităților lui Trump și Elon Musk, se ascund mize economice reale care pot schimba ordinea mondială.

În concluzie, Sturza recunoaște că școala economică americană este cea mai puternică din lume, dar sugerează că viitorul dolarului ar putea depinde de o administrație post-Trump, capabilă să gestioneze echilibrul fragil dintre deficit, datorie și rolul de monedă globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalr #prabusire #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.