Trump joacă periculos cu dolarul! Sturza: Forțează un dezastru financiar

Fostul premier al Republicii Moldova și actual om de afaceri, Ion Sturza, atrage atenția asupra unei crize economice majore care s-ar putea declanșa ca urmare a politicilor comerciale și fiscale ale administrației Trump. Într-o postare recentă, Sturza analizează Dilema Triffin, adică echilibrul fragil dintre rolul dolarului ca monedă de rezervă globală și necesitatea SUA de a menține un deficit comercial constant pentru a furniza dolari pe piețele internaționale.

Potrivit lui Sturza, Trump nu este un strateg, dar are o capacitate instinctivă de a identifica problemele economice critice. Astfel, politica sa de reducere a deficitului comercial și a datoriei naționale de 36 de trilioane de dolari intră în contradicție cu rolul dolarului în economia globală. Dacă SUA nu mai furnizează suficienți dolari pe piețele internaționale, apare o lipsă de lichiditate, afectând comerțul și creșterea economică globală – un fenomen pe care europenii și chinezii îl înțeleg foarte bine. Euro și yuanul devin alternative din ce în ce mai solide la moneda americană.

În același timp, dacă SUA continuă să tipărească dolari și să mențină deficite comerciale uriașe, datoria publică se va acumula la un nivel insuportabil, ceea ce poate submina încrederea în dolar și chiar duce la prăbușirea acestuia. Sturza avertizează că tarifele la import impuse de Trump ar putea accelera aceste procese, punând în pericol stabilitatea financiară globală.

„Așa că, cuplați centurile! Poate să fie mult mai „vesel”…”, avertizează ironic Sturza, subliniind că în spatele excentricităților lui Trump și Elon Musk, se ascund mize economice reale care pot schimba ordinea mondială.

În concluzie, Sturza recunoaște că școala economică americană este cea mai puternică din lume, dar sugerează că viitorul dolarului ar putea depinde de o administrație post-Trump, capabilă să gestioneze echilibrul fragil dintre deficit, datorie și rolul de monedă globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalr #prabusire #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul IV 2024, analiza pieței muncii din Republica Moldova arată o scădere a ratei de participare la forța de muncă, dar și o diminuare a numărului de șomeri comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Rata de participare la forța de muncă a populației de 15 ani și peste a fost de 42,5%, în scădere cu 2,2 puncte procentuale față de trimestrul IV 2023. De asemenea, rata de ocupare a scăzut la 40,8%, fiind cu 1,7 puncte procentuale mai mică decât în perioada similară a anului trecut.

Totuși, numărul șomerilor s-a redus semnificativ. Conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul IV 2024, în Republica Moldova erau 32.800 de șomeri, cu 27,1% mai puțini decât în aceeași perioadă a anului precedent (45.000 de persoane).

În cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,5%) a fost mai mare decât cea a bărbaților (48,5%). Cu toate acestea, rata de ocupare a fost mai ridicată în rândul bărbaților (43,2%) decât în rândul femeilor (38,8%).

În mediul urban, rata de ocupare a fost 49,4%, considerabil mai mare decât în mediul rural, unde s-a situat la 34,5%.

63% dintre persoanele ocupate lucrează în sectorul serviciilor
15,6% activează în agricultură
13,6% lucrează în industrie
7,8% sunt angajați în construcții

În ceea ce privește sectorul de proprietate, 32,1% dintre angajați lucrează în sectorul public, în timp ce 67,9% activează în sectorul privat.

Munca nedeclarată rămâne o provocare, chiar dacă a înregistrat o scădere. În trimestrul IV 2024, 4,5% dintre salariați au lucrat fără forme legale, față de 5,7% în aceeași perioadă din 2023. Angajarea fără contracte de muncă este mai frecventă în rândul bărbaților (6,2%) decât al femeilor (3,2%), iar agricultura, construcțiile și industria sunt domeniile cu cele mai mari ponderi ale muncii nedeclarate.

În sectorul informal, au lucrat 12,8% dintre angajați, iar 17,8% dintre cei ocupați și-au desfășurat activitatea fără forme legale.

Rata generală a șomajului a fost de 3,9%, în scădere cu 1 punct procentual față de trimestrul IV 2023. Tinerii de 15-24 de ani sunt cei mai afectați de lipsa locurilor de muncă, având o rată a șomajului de 17,6%, cea mai ridicată dintre toate categoriile de vârstă.

În timp ce șomajul a scăzut, rămâne de văzut dacă tendința de reducere a ratei de participare la forța de muncă și creșterea muncii informale vor afecta stabilitatea pieței muncii în perioada următoare.