Tulpina Lambda. Ce se știe despre cea mai nouă variantă de coronavirus identificată de OMS

Alpha, Beta, Delta, Gamma, Epsilon și acum Lambda. Cea mai recentă variantă a virusului SARS-CoV-2 evidențiată de Organizația Mondială a Sănătății, denumită Lambda, a fost descoperită în cel puțin 27 de țări diferite.

Este răspândită în special în America de Sud, după ce a apărut pentru prima dată în Peru, în luna august a anului trecut, dar este identificată în tot mai multe cazuri înregistrate în aceste țări latino-americane, relatează Euronews, citează Digi24.

A ajuns și în Europa, continent care în prezent se luptă cu ascensiunea variantei Delta a coronaviruslui, dar încă nu sunt studii pentru varianta Lambda în Europa și nu se știe în ce măsură reprezintă un motiv de îngrijorare.

Lambda, „variantă de interes”

Deocamdată, OMS nu a trecut varianta Lambda pe lista sa cu variante „îngrijorătoare”, ci rămâne doar o „variantă de interes”, ceea ce înseamnă că a fost identificată ca fiind o cauză de transmitere și că a fost depistată în mai multe țări, dar nu se știe cât de contagioasă e.

Potrivit Organizației Panamericane de Sănătate (OPS), varianta Lambda a fost depistată în Peru în 82% din probele de laborator raportate în lunile mai și iunie. Consilierul regional al OPS pentru bolile virale emergente, Jairo Mendez, a declarat la 30 iunie că această tulpină de virus a fost detectată în opt țări din America Latină și Caraibe, dar în majoritatea țărilor din regiune este prezentă „în mod sporadic”.

Dacă în Peru este în mod clar tulpina dominantă, în Chile doar puțin peste 30% din probele analizate în mai și iunie au indicat prezența variantei Lambda. Astfel, nu există încă dovezi clare că este un virus mai contagios, a spus Mendez.

„Este posibil să aibă o capacitate de transmitere crescută. Este un fenomen care nu a fost încă bine studiat și documentat și nu putem face o comparație cu alte variante, cum ar fi Gamma și Delta. Insistăm asupra faptului că răspândirea virusului și o creștere a numărului de cazuri sunt influențate de mai mulți factori. Din acest motiv, insistăm ca eforturile de control al epidemiei să însemne control și reducere a transmiterii”, a spus oficialul.

Autoritatea de Sănătate Publică din Anglia a raportat recent că au fost depistate câteva cazuri de infecție cu Lambda și a recunoscut că această variantă are „o potențială transmisibilitate crescută sau o posibilă rezistență crescută la anticorpii neutralizanți”.

Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii.

Un studiu al Școlii de Medicină Grossman din cadrul Universității New York, publicat la 3 iulie, dar care încă nu a primit girul comunității știintifice, sugerează însă că vaccinurile sunt eficiente împotriva variantei Lambda.

Europa se luptă cu varianta Delta

Apariția variantei Lambda vine pe fondul unei lupte care a început în Europa împotriva variantei Delta, descoperită pentru prima dată în India, despre care ECDC, autoritatea europeană în domeniul bolilor, a avertizat că va fi dominantă până în august.

Fact-Check: Varianta Delta a Covid se extinde în Europa și nu poate fi oprită. Simptome. Pericole. Vaccinuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”