„Tunurile” din contractul la gaz semnat de Spînu cu Miller, luate la puricat de procurori

Procuratura anunță că investighează contractul la gaz din anul 2021 semnat de către ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller.

”Analizând circumstanțele de fapt ale cazului în raport cu normele legale, în vederea asigurării unei anchete eficiente și stabilirii adevărului obiectiv, fiind necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil a fi realizat doar în cadrul urmăririi penale, la 29 aprilie 2022 Procuratura Generală a dispus pornirea urmării penale pe caz în baza art.327 alin.(2) lit.b1) și art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal”, se arată în informația Procuraturii furnizată pentru PUBLIKA.

În data de 6 februarie, economistul Veaceslav Ioniță susținea că Procuratura Generală are pe rol mai multe dosare cu privire la achiziția gazelor naturale din ultimii ani, iar aceste dosare avansează mai repede decât și-ar dori unii.

„În opinia mea, cu o probabilitate de 98 la sută, cred că se întâmplă următorul lucru: la Procuratura Generală sunt niște dosare pe gaz pe rol. Dosarele astea avansează mai repede decât și-ar dori unii. Asupra Procuraturii Generale se face presiune ca să se mai liniștească băieții. (..) La gaz, mulți au crezut că ieșirea mea publică este o acțiune ca să încurajez procuratura să meargă mai departe. Și acum voi face o mea culpa. Trebuie să recunosc că în ultima vreme am fost cam rece față de procuratură. Credeam că ei nu prea merg. Îmi cer scuze de la toți. De azi înainte nu o să mai fiu rece. Cu tot ce va fi necesar, cu cea mai mare plăcere, voi ajuta. Mai mult nu am voie să spun”, spunea Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #procuratura #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.