„Tunurile” din contractul la gaz semnat de Spînu cu Miller, luate la puricat de procurori

Procuratura anunță că investighează contractul la gaz din anul 2021 semnat de către ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller.

”Analizând circumstanțele de fapt ale cazului în raport cu normele legale, în vederea asigurării unei anchete eficiente și stabilirii adevărului obiectiv, fiind necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil a fi realizat doar în cadrul urmăririi penale, la 29 aprilie 2022 Procuratura Generală a dispus pornirea urmării penale pe caz în baza art.327 alin.(2) lit.b1) și art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal”, se arată în informația Procuraturii furnizată pentru PUBLIKA.

În data de 6 februarie, economistul Veaceslav Ioniță susținea că Procuratura Generală are pe rol mai multe dosare cu privire la achiziția gazelor naturale din ultimii ani, iar aceste dosare avansează mai repede decât și-ar dori unii.

„În opinia mea, cu o probabilitate de 98 la sută, cred că se întâmplă următorul lucru: la Procuratura Generală sunt niște dosare pe gaz pe rol. Dosarele astea avansează mai repede decât și-ar dori unii. Asupra Procuraturii Generale se face presiune ca să se mai liniștească băieții. (..) La gaz, mulți au crezut că ieșirea mea publică este o acțiune ca să încurajez procuratura să meargă mai departe. Și acum voi face o mea culpa. Trebuie să recunosc că în ultima vreme am fost cam rece față de procuratură. Credeam că ei nu prea merg. Îmi cer scuze de la toți. De azi înainte nu o să mai fiu rece. Cu tot ce va fi necesar, cu cea mai mare plăcere, voi ajuta. Mai mult nu am voie să spun”, spunea Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #procuratura #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.