„Tunurile” din contractul la gaz semnat de Spînu cu Miller, luate la puricat de procurori

Procuratura anunță că investighează contractul la gaz din anul 2021 semnat de către ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller.

”Analizând circumstanțele de fapt ale cazului în raport cu normele legale, în vederea asigurării unei anchete eficiente și stabilirii adevărului obiectiv, fiind necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil a fi realizat doar în cadrul urmăririi penale, la 29 aprilie 2022 Procuratura Generală a dispus pornirea urmării penale pe caz în baza art.327 alin.(2) lit.b1) și art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal”, se arată în informația Procuraturii furnizată pentru PUBLIKA.

În data de 6 februarie, economistul Veaceslav Ioniță susținea că Procuratura Generală are pe rol mai multe dosare cu privire la achiziția gazelor naturale din ultimii ani, iar aceste dosare avansează mai repede decât și-ar dori unii.

„În opinia mea, cu o probabilitate de 98 la sută, cred că se întâmplă următorul lucru: la Procuratura Generală sunt niște dosare pe gaz pe rol. Dosarele astea avansează mai repede decât și-ar dori unii. Asupra Procuraturii Generale se face presiune ca să se mai liniștească băieții. (..) La gaz, mulți au crezut că ieșirea mea publică este o acțiune ca să încurajez procuratura să meargă mai departe. Și acum voi face o mea culpa. Trebuie să recunosc că în ultima vreme am fost cam rece față de procuratură. Credeam că ei nu prea merg. Îmi cer scuze de la toți. De azi înainte nu o să mai fiu rece. Cu tot ce va fi necesar, cu cea mai mare plăcere, voi ajuta. Mai mult nu am voie să spun”, spunea Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #procuratura #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.