„Tunurile” din contractul la gaz semnat de Spînu cu Miller, luate la puricat de procurori

Procuratura anunță că investighează contractul la gaz din anul 2021 semnat de către ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu și șeful Gazprom, Alexei Miller.

”Analizând circumstanțele de fapt ale cazului în raport cu normele legale, în vederea asigurării unei anchete eficiente și stabilirii adevărului obiectiv, fiind necesar a utiliza toate procedeele probatorii prevăzute de Codul de procedură penală, fapt posibil a fi realizat doar în cadrul urmăririi penale, la 29 aprilie 2022 Procuratura Generală a dispus pornirea urmării penale pe caz în baza art.327 alin.(2) lit.b1) și art.328 alin.(3) lit.b) Cod penal”, se arată în informația Procuraturii furnizată pentru PUBLIKA.

În data de 6 februarie, economistul Veaceslav Ioniță susținea că Procuratura Generală are pe rol mai multe dosare cu privire la achiziția gazelor naturale din ultimii ani, iar aceste dosare avansează mai repede decât și-ar dori unii.

„În opinia mea, cu o probabilitate de 98 la sută, cred că se întâmplă următorul lucru: la Procuratura Generală sunt niște dosare pe gaz pe rol. Dosarele astea avansează mai repede decât și-ar dori unii. Asupra Procuraturii Generale se face presiune ca să se mai liniștească băieții. (..) La gaz, mulți au crezut că ieșirea mea publică este o acțiune ca să încurajez procuratura să meargă mai departe. Și acum voi face o mea culpa. Trebuie să recunosc că în ultima vreme am fost cam rece față de procuratură. Credeam că ei nu prea merg. Îmi cer scuze de la toți. De azi înainte nu o să mai fiu rece. Cu tot ce va fi necesar, cu cea mai mare plăcere, voi ajuta. Mai mult nu am voie să spun”, spunea Ioniță în cadrul emisiunii Puterea a Patra de la N4.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Spînu #procuratura #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.