Ucraina a depus cerere de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE)

Premierul Denis Şmihal a anunţat marţi pe Telegram că Ucraina a depus o cerere de aderare la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Calitatea de membru OCDE este una din pietrele de temelie ale reconstrucţiei şi dezvoltării de succes a ţării, a spus Şmihal.

„Ucraina împărtăşeşte toate principiile organizaţiei şi (doreşte) să devină membru al acesteia cât mai curând posibil”, a scris pe Twitter premierul Şmihal.

Secretarul general al OCDE Mathias Cormann a declarat pe Twitter că această candidatură „va fi acum analizată de Consiliul OCDE după procedura obişnuită”.

OCDE, care are sediul la Paris, reuneşte ţări care sunt angajate faţă de valorile democraţiei şi ale economiei de piaţă. Pe lângă economii puternice precum Germania, Statele Unite şi Japonia, membre OCDE sunt şi ţări emergente, precum Mexic şi Chile.

Ucraina era deja considerată una dintre cele mai sărace ţări din Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor chiar înainte de invazia rusă, aminteşte dpa.

#economie de piata #OCDE #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.