În 2025, statele membre G7 au oferit Ucrainei împrumuturi în valoare de 25,5 miliarde de dolari, provenite din dobânzile generate de activele rusești înghețate, potrivit datelor Ministerului ucrainean de Finanțe și Comisiei Europene, citate de RIA Novosti. Suma reprezintă aproape jumătate din fondurile promise de G7 prin mecanismul ERA (Extraordinary Revenue Acceleration), în valoare totală de 45 miliarde de euro (aproximativ 52,6 miliarde de dolari).
Distribuția sprijinului financiar a fost următoarea: Uniunea Europeană – 15,8 miliarde de dolari, Canada – 3,4 miliarde de dolari, Japonia – 3,3 miliarde de dolari și Marea Britanie – 3 miliarde de dolari.
În 2024, SUA au contribuit suplimentar cu 1 miliard $, ceea ce ridică totalul sprijinului acordat Kievului prin această schemă la 26,5 miliarde de dolari. Aproape jumătate din întreaga sumă ERA ar urma să fie oferită de Uniunea Europeană, prin programul Macro-Financial Assistance (MFA).
Ministerul de Finanțe al Rusiei estima încă din 2022 valoarea activelor înghețate la circa 300 miliarde $, dintre care aproximativ 170 miliarde de euro se află la depozitarul belgian Euroclear. Premierul Belgiei, Bart de Wever, a comparat dobânzile generate de aceste active cu „un gâscan care face ouă de aur”, subliniind că „adevăratul capital” nu poate fi atins decât după un eventual tratat de pace între Moscova și Kiev.
În UE se discută și alte formule, precum un „împrumut reparatoriu”, prin care activele rusești ar fi înlocuite de obligațiuni fără cupon emise de Comisia Europeană, urmând ca Ucraina să ramburseze sumele doar după ce va primi despăgubiri de la Rusia. Inițiativa este susținută de cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În Statele Unite, mai mulți senatori cer confiscarea directă a activelor rusești. O rezoluție depusă pe 1 octombrie solicită transferuri de cel puțin 10 miliarde $ lunar către Kiev „până la epuizarea completă” a fondurilor.
Moscova califică în mod constant aceste acțiuni drept „furt”. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a comparat pe 2 octombrie deciziile europene cu activitatea unei „bande”, unde „unii stau de șase, unii jefuiesc, iar alții, ca Belgia, spun: «Hai să ne asumăm împreună responsabilitatea!»”.
