Ucraina începe să exporte energie în România, la prețuri cu peste 70% mai mici decât cele locale

Producătorii de energie electrică din Ucraina se pregătesc să efectueze primele exporturi comerciale în Uniunea Europeană săptămâna aceasta, cu luni bune mai devreme față de momentul preconizat inițial, iar prima piață pe care vor intra ucrainenii este cea românească, cu prețuri cu peste 70% mai mici decât cele angro locale din prezent, scrie publicația londoneză de specialitate ICIS.

Operatorii de transport și sistem (OTS) din Europa Continentalã au confirmat faptul cã au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electricã între Ucraina și statele vecine, a anunțat și operatorul român de profil Transelectrica.

„Acest proces urmeazã sincronizãrii cu succes a sistemelor electroenergetice, realizatã în data de 16 martie 2022, și a acceptãrii Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022. Aceste realizãri au fost obținute în urma unor eforturi intense din partea tuturor OTS-urilor din Europa, în special ale Ukrenergo și ale operatorilor din statele învecinate”, se arată într-un comunicat al companiei românești, citat de profit.ro.

Potrivit sursei citate, schimburile comerciale de energie electricã cu Ucraina/Republica Moldova sunt planificate sã înceapã pe data de 30 iunie 2022, pe interconexiunea dintre Ucraina și România.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, dupã definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație. Capacitatea comercialã totalã va fi limitatã în primã fazã la 100 MW, iar dupã aceastã etapã inițialã, este de așteptat ca valorile comercializate sã creascã treptat, în urma unei evaluãri lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilitãții și securitãții sistemului energetic.

„Aceastã realizare reprezintã pas suplimentar, atins la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgențã a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeanã și, în plus, demonstreazã angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni fațã de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova). Apreciem cã, în perioada imediat urmãtoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova”, mai afirmă Transelectrica.

Potrivit ICIS, la mai puțin de oră de la anunț, traderii de energie din România și Ucraina au început negocierile pentru semnarea de contracte. Un trader din România a declarat pentru publicația londoneză că importurile sunt foarte atractive, în condițiile în care prețurile spot din Ucraina sunt în prezent de circa 78,50 euro/MWh, cu aproape 75% sub cele de 301,50 euro/MWh de pe piața pentru ziua următoare (PZU) din România.

La rândul său, un trader ucrainean a spus că piața românească este avantajoasă pentru producătorii din Ucraina, care pot vinde aici mai scump decât la ei acasă. Întreaga industrie energetică ucraineană suferă din cauza agresiunii militare a Rusiei. Companiile de profil din Ucraina au mari probleme de cash-flow, după ce mii de consumatori au fost deconectați de la rețele ca urmare a avariilor grave provocate de bombardamentele ruse.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#electricitate #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.