UE a aprobat sprijinul de 18 miliarde de euro pentru Ucraina fără Orban. „Diplomație de șantaj nemaivăzută până acum”

Ungaria lui Viktor Orbán duce de săptămâni întregi un război de rezistență cu restul partenerilor din UE în încercarea de a debloca până la 13,3 miliarde de euro din fondurile europene, dar se apropie momentul exploziei finale. Și amenință să se întoarcă ireversibil împotriva Budapestei. „Este un fel de diplomație de șantaj pe care nu am mai văzut-o până acum”, acuză un înalt oficial european.

Pentru început, Comisia Europeană a emis vineri un nou aviz negativ împotriva Ungariei. O evaluare pe care Germania, Italia și Franța au solicitat-o pentru a verifica dacă legile adoptate săptămâna trecută în parlamentul de la Budapesta sunt suficiente pentru a rezolva problemele constatate. Verdictul este negativ, astfel că Bruxelles-ul își menține neschimbată propunerea de înghețare a celor 7,5 miliarde de euro din fondurile regionale.

În paralel, UE a pus deja în aplicare un „plan B” pentru a salva cele 18 miliarde de euro de ajutor pentru Ucraina, ocolind veto-ul Ungariei. Acest plan va continua să fie finanțat din datoria europeană comună, dar în loc să folosească bugetul UE ca garanție (care necesită unanimitate), celelalte 26 de state membre vor oferi garanții naționale Bruxelles-ului. Prin această soluție, Viktor Orban își pierde principalul instrument de șantaj.

Pachetul legislativ care va permite UE să ajute Ucraina în 2023

„Consiliul a ajuns la un acord cu privire la un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde EUR. Propunerea a fost adoptată astăzi de Consiliu prin procedură scrisă și va fi transmisă Parlamentului European spre o posibilă adoptare săptămâna viitoare.”, se arată într-un comunicat al Consiliului, transmis sâmbătă.

„Ucraina poate conta pe UE. Vom continua să sprijinim Ucraina, inclusiv din punct de vedere financiar, atât timp cât va fi nevoie. Legislația pe care am adoptat-o astăzi înseamnă că Ucraina poate conta pe un ajutor financiar regulat din partea UE pe parcursul anului 2023.”, a declarat Zbyněk Stanjura, ministrul de Finanțe al Cehiei.

Pachetul prevede o soluție structurală pentru sprijinirea financiară a Ucrainei în 2023. Suma care urmează să fie împrumutată Ucrainei în 2023 va fi de 18 miliarde EUR, iar împrumuturile vor avea o perioadă de grație de 10 ani.

„Scopul este de a oferi ajutor financiar pe termen scurt, care să finanțeze nevoile imediate ale Ucrainei și reabilitarea infrastructurii critice, și sprijin inițial în vederea unei reconstrucții postbelice durabile, cu scopul de a sprijini Ucraina pe calea integrării europene”, se mai arată în comunicatul citat.

#Orban #sprijin #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.