UE caută să arunce ancora în Asia Centrală în faţa unei Rusii slăbite

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a pledat joi în cursul unui summit în Kazahstan pentru o apropiere a UE cu Asia Centrală, o regiune unde influenţa Rusiei este contestată, mai ales după invazia în Ucraina, relatează France Presse.

Acest prim summit „Uniunea Europeană-Asia Centrală” i-a reunit la Astana, capitala kazahă, pe liderii fostelor republici sovietice din regiune – Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi o delegaţie din Turkmenistan.

În ţările care fac parte din această zonă de influenţă tradiţională a Rusiei, bogată în hidrocarburi, invazia rusă în Ucraina a suscitat îngrijorare, mai ales în Kazahstan, cea mai bogată dintre acestea, care şi-a exprimat neliniştea în faţa ambiţiilor teritoriale ale Moscovei.

Într-un comunicat comun, naţiunile din Asia Centrală şi UE şi-au afirmat, prin urmare, dorinţa „de a continua construirea unui parteneriat solid, diversificat” în diverse domenii economic, securitar şi umanitar, în pofida bilanţului slab al acestor ţări în materie de stat de drept şi respectarea principiilor democratice.

Vizita lui Charles Michel se înscrie în baletul diplomatic din această toamnă, cu mulţi lideri străini venind şi plecând în decurs de numai două săptămâni în Kazahstan, un stat care împarte o frontieră de 7 500 de kilometri cu Rusia şi care are o importantă minoritate rusă pe teritoriul său.

Europenii nu sunt singurii care şi-ar dori să-şi arunce ancora în această regiune bogată în resurse naturale. La jumătatea lunii octombrie, preşedinţii rus, chinez şi turc s-au întâlnit aici în câteva summituri regionale.

„Uniunea Europeană şi Asia Centrală se apropie şi devin din ce în ce mai conectate”, a declarat Michel la Astana, după întrevederea cu preşedintele Kasâm-Jomart Tokaev.

Potrivit preşedintelui Consiliului European, „această întâlnire este un simbol puternic al cooperării noastre consolidate şi un semnal puternic al angajamentului Uniunii Europene”.

Rusia rămâne de departe principala putere regională, controlând diverse alianţe diplomatice, economice şi militare.

China a plasat Asia Centrală în centrul noilor sale rute ale mătăsii, un proiect economic gigantic lansat de Xi Jinping în 2013 la Astana. Turcia şi-a avansat de asemenea pionii, mizând pe proximitatea sa etno-lingvistică şi religioasă.

Dar Asia Centrală rămâne de asemenea o regiune de instabilitate, cu lupte sângeroase în acest an între Tadjikistan şi Kârgâzstan şi revolte reprimate în sânge în Kazahstan şi Uzbekistan.

În orice caz, de la începutul invaziei ruse în Ucraina la sfârşitul lunii februarie şi introducerea de sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei, „ţările din Asia Centrală au încercat să găsească un echilibru geopolitic”, a explicat pentru AFP Dosym Satpaev, un analist politic kazah. Vladimir Putin nu a putut conta pe sprijinul celor cinci republici din Asia Centrală. Kazahstanul, în special, a emis critici, în timp ce le-a acordat adăpost ruşilor care au fugit de mobilizare.

„Uniunea Europeană are, aşadar, o ocazie foarte bună de a-şi consolida poziţia în Asia Centrală”, consideră Satpaev, în special în Kazahstan – singura ţară din regiune care a semnat un acord de parteneriat şi cooperare consolidat cu UE – şi în Uzbekistanul vecin, cea mai populată ţară din regiune şi bogată în gaze, unde Charles Michel urmează să se deplaseze vineri.

Tokaev şi Michel au spus că au discutat despre cum „să evităm impactul negativ nedorit al sancţiunilor UE împotriva Rusiei asupra economiei Kazahstanului”. Ei au abordat problema „relocării în Kazahstan a companiilor europene, ale căror produse nu fac obiectul sancţiunilor”.

Bogat în hidrocarburi, Kazahstanul doreşte, de asemenea, să găsească noi modalităţi de a-şi exporta petrolul, din care trei sferturi trece prin Rusia, în timp ce, la începutul lunii iulie, preşedintele Tokaev s-a angajat să consolideze cooperarea energetică cu UE.

„UE este principalul partener economic al Kazahstanului” şi „principalul investitor străin” în această ţară, a evocat Michel, apreciind că rămâne încă „mult potenţial neexploatat”.

De la începutul războiului în Ucraina, Moscova a întrerupt în două rânduri exporturile de petrol kazah, invocând motive tehnice şi de securitate, notează AFP.

#gaz #razboi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Depozitele la termen înRepublica Moldova au înregistrat o scădere semnificativă în luna martie 2024, conform datelor furnizate de Banca Națională a Moldovei. Depozitele noi atrase au totalizat 2,6 miliarde de lei, înregistrând o diminuare cu 28,9 la sută față de luna precedentă, februarie 2024.

Din totalul depozitelor atrase, cele exprimate în moneda națională au reprezentat o pondere majoră de 69,3 la sută, însumând 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 30,4 la sută față de luna anterioară. Depozitele exprimate în valută au totalizat 813,2 milioane lei, înregistrând o descreștere de 25,2 la sută.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în moneda națională s-a diminuat cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 3,55 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a redus cu 0,30 puncte procentuale, atingând 1,50 la sută.

În ceea ce privește termenele de plasare, depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au înregistrat cea mai mare pondere, reprezentând 43,8 la sută din totalul depozitelor la termen, urmate de depozitele cu termene de la 2 până la 5 ani, cu o pondere de 23,0 la sută.

Depozitele persoanelor fizice au însumat 2 091,3 milioane lei în luna martie 2024, înregistrând o scădere de 32,6 la sută față de luna precedentă. Depozitele cu termene de la 6 până la 12 luni au fost cele mai solicitate, reprezentând 43,7 la sută din totalul depozitelor persoanelor fizice.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele fizice s-a micșorat cu 0,18 puncte procentuale, ajungând la 3,64 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,25 puncte procentuale, atingând 1,49 la sută.

Comparativ cu luna precedentă, depozitele în moneda națională ale persoanelor juridice au înregistrat o creștere de 30,4 la sută, ajungând la 450,2 milioane lei, în timp ce depozitele în valută ale acestora s-au redus de 2,7 ori, totalizând 103,1 milioane lei.

Rata medie la depozitele atrase în moneda națională de la persoanele juridice s-a micșorat cu 0,43 puncte procentuale, ajungând la 3,30 la sută, în timp ce rata medie la depozitele exprimate în valută s-a diminuat cu 0,40 puncte procentuale, atingând 1,58 la sută.